Traducere: Adriana Nedelcea
Oamenii sunt prin natura lor consumatori de plante
Iar cea mai buna dovada: corpul uman
de Michael Bluejay • iunie 2002 • Updated April 2011
Sursa: http://michaelbluejay.com/veg/
http://michaelbluejay.com/veg/natural.html
O simpla analiza a dovezilor indica faptul ca oamenii sunt optim construiti pentru a consuma plante, iar cea mai clara dovada este corpul uman. Noi suntem foarte asemanatori ierbivorelor si suntem foarte diferiti de carnivori si omnivorii adevarati.1,2,3 Cercetarile au aratat ca cu cat mancam mai multa carne, cu atat devenim mai slabiti- boli ale inimii, cancer, diabet, osteoporoza si orice alta boala degenerativa majora. Este greu de sustinut ca sta in natura umana consumul de carne, avand in vedere efectele negative asupra sanatatii noastre.
Este un articol lung, asa ca va prezentam si o varianta prescurtata:
• Asa zisii nostri "dinti canini" sunt ”canini” doar cu numele. Si alte ierbivore (precum gorilele, caii si hipopotamii) au ”canini”, iar cimpanzeii, care sunt exclusiv vegani au canini masivi comparativ cu ai nostri. (vezi poza de mai jos)
• Stramosii nostri de acum aproape patru milioane de ani erau aproape exclusiv vegetarieini (sursa, articolul #5)
• Caracterul nostru omnivor consta in faptul ca suntem capabili sa mancam carne, (util din punct de vedere al supravietuirii, daca ar exista doar carne ca hrana), insa corpul nostru nu este construit ca acest consum de carne sa fie o parte normala, semnificativa a alimentatiei noastre.
• Animalele ce ne seamana cel mai mult, celelalte primate, consuma aproape exclusiv plante (iar ceea ce consuma in principal ca produs nevegetal, de obicei nu este carnea, ci sunt termitele)
• Dintii, saliva, acidul gastric si intestinele noastre sunt similare celorlalte animale ce consuma vegetale si foarte diferite de ale carnivorelor si adevaratelor omnivore.
• Dintre animale, cele mai longevive sunt ierbivorele iar oamenii fac cu siguranta parte din aceasta categorie ( si da, acest lucru era adevarat chiar si inainte de dezvoltarea medicinii moderne).
• Dormim un numar de ore similar ierbivorelor si mai mic comparativ cu carnivorele si adevaratele omnivore.
• Cea mai comuna cauza a mortii la oameni prin sufocare este consumul de carne (sursa). Adevaratii carnivori si omnivori nu au aceasta problema.
Cititorul consumator de carne probabil a adunat déjà o duzina de obiectii inainte sa fi citit continuarea articolului si ma voi referi in mod specific la acele obiectii, insa mai intai as dori sa le prezint in mare: Este in natura umana sa vrei sa simti ca ceea faci tu este corect, adecvat si logic. Atunci cand ne confruntam cu ceva ce ar putea indica faptul ca practicile noastre actuale nu sunt cele mai bune, déjà devine incomod.
Fie putem considera ca alegerile noastre nu au fost chiar cele mai bune, ceea ce este extrem de neplacut, fie refuzam acele premize fara a le lua in seama, asa incat sa nu ne simtim rau in legatura cu actiunile noastre. Iar aceasta este abordarea cea mai comoda. Si facem acest lucru cautand in mintea noastra orice argument ce ne-ar putea justifica comportamentul actual si ar indica ca cealalta abordare este gresita. Aceasta practica este atat de uzuala incat psihologii i-au pus si un nume: disonanta cognitiva.
Sa ne gandim putin: Sentimentul ca actiunile noastre actuale sunt corecte nu se bazeaza pe argumentele noastre. Mai degraba, apar intai actiunile si abia apoi cautam argumente care sa ne sustina aceste actiuni. Daca am fi cu adevarat logici, mai intai am gasi dovezi si abia apoi am alege modul de a actiona. Dar de cele mai multe ori insa este pe dos intrucat este mult prea dificil sa acceptam ca am gresit.
Vegan bodybuilders-ii spulbera mitul ca veganii sunt slabi si subnutriti.
Si acest lucru este in mod particular adevarat cand se pune problema vegetarianismului. Este simplu de identificat intrucat argumentele impotriva alimentatiei vegetariene sunt extreme comparativ cu ale altor teme. O persoana care, in mod normal nu ar sugera ceva asa de fantastic precum ideea ca plantele gandesc si simt durere, dintr-o data sustine un astfel de argument atunci cand este pusa sub semnul intrebarii alimentatia ei bazata pe carne, incercand astfel sa o justifice. Este in natura umana.
Si eu am fost in situatia in care probabil sunt acum cei mai multi cititori. Cu mult timp in urma, obiceiurile mele culinare au fost provocate de o carte de care am dat intr-o librarie. Nu am luat-o atunci in serios intrucat vroiam sa continui sa mananc carne. Am crescut cu carne, si imi placea. Si mai era un motiv: am crescut intr-o mica ferma unde erau crescuti si omorati pui. Daca as fi acceptat ipotezele cartii ar fi insemnat cu adevarat sa recunosc ca nu am facut cele mai bune alegeri.
Asa incat am ales tot felul de motive slabe pentru a-mi justifica comportamentul. Dar acolo in interiorul meu stiam ca ma pacalesc si ca practic eram un las. In momentul in care am analizat sincer argumentele, am incetat sa mai mananc animale. Din acel moment nu a mai existat o alta alegere logica. Asta s-a intamplat acum 25 de ani si este cea mai buna decizie pe care am luat-o.
Si astfel te provoc: opreste-te din a incerca sa gasesti motive pentru care eu ”cu siguranta” gresesc, chiar inainte de a fi facut efortul sa citesti intregul articol. Mai degraba, citeste-l si gandeste-te la el decat sa cauti argumente pentru a-l discredita. E foarte posibil sa fii in dezacord dupa ce l-ai citit – dar nu inainte.
Cititorii consumatori de carne, considera necesara infrangerea mea, sau cel putin asa gandesc, dar hai sa picam de comun acord ca trebuie sa oferim dovezi cat mai multe si mai pertinente pentru a ne sustine pozitia. Nu putem considera ca un singur argument este suficient, asa cum cred cei mai multi critici ai mei. Dovezile pro alimentatie vegetariana ale oamenilor sunt clare, convingatoare si coplesitoare.
Cu siguranta exista dovezi si pentru cealalta parte dar nu la fel de puternice. In timp ce tu crezi ca acest lucru este evident, eu mentionez acest lucru deoarece criticii mei cred ca cei ce prezinta dovezile cele mai slabe si mai putine, sunt cei mai convingatori. Au cumva senzatia ca toate dovezile pe care eu le aduc, pur si simplu dispar, in fata singurului lor argument
Expus grafic, ar fi ceva de genul:
Dovezi ale faptului ca oamenii sunt vegetarieni Dovezi ale faptului ca oamenii sunt omnivori
Multi cred ca cele cateva dovezi din cutia rosie le fac pozitia de nemiscat. Dar nu este asa. Singura varianta de a face o pozitie de nemiscat este prezentarea cat mai multor dovezi puternice, si nu pretinzand ca de fapt, cutia verde nu exista.
Cele mai intalnite contra-argumente
Chimpanzee: Pretty amazing canines for an animal that's as much as 99% vegetarian (and whose main non-veg food isn't meat, it's termites). (Source: Creative Commons)
"Oamenii au canini. Punct"
Asa zisii dinti canini sunt canini doar ca nume. Adevarul este ca acesti asa zisii dinti canini sunt foarte diferiti de dintii canidelor, care sunt cu adevarat lungi si ascutiti. Dintii nostri sunt foarte diferiti de ai lor. De fapt, si alte animale ierbivore (precum gorilele, caii, hipopotamii si cimpanzeii) au astfel de canini, care de obicei, sunt folositi mai degraba pentru a se apara decat pentru a manca. Priviti doar imaginea acestui cimpanzeu din dreapta si luati in calcul ca in procent de 99% este ierbivor (si acel procent mic pana la 100% nu il reprezinta carnea, ci de obicei, termitele) Si sa ne amintim ca suntem mult mai similari cimpanzeilor decat oricarui alt animal.
John A. McDougall, M.D.are un punct de vedere interesant:
Dentitia noastra a evoluat prin procesarea amidonului, fructelor si legumelor si nu prin mestecarea carnii. Asa zişii nostri dinti canini nu se compara cu dintii ascutiti ai carnivorilor adevarati. Tin cursuri in fiecare an unui numar de cel putin 10.000 dentisti, orelisti, specialisti in igiena dentara si mereu ii rog sa imi arate si mie caninii din gura unui om – acei dinti similari dintilor pisicilor si cainilor – inca astept sa vad primul dinte canin ascutit al unui om.
Daca sunt indoieli cu privire la acesta observatie, mergeti chiar acum la oglinda – probabil ca ati invatat sa numiti cei patru dinti laterali din fata, „dinti canini” – dar acestia nu seamana in niciun fel cu dintii ascutiti, taiosi ai carnivorelor adevarate – dinţii noştri laterali sunt scurţi, neascuţiţi şi plaţi la varf (sau chiar uşor rotunjiţi).
Şi nici nu funcţioneaza precum dinţii canini adevaraţi. Aţi remarcat pe cineva vreodata folosind in mod specific aceşti dinţi pentru a sfaşia carnea sau pentru a o mesteca? Nici eu. Mandibula unui animal carnivor se misca foarte putin dintr-o parte in alta – este fixa, folosita pentru a deschide si inchide, ceea ce confera putere si stabilitate muscaturii puternice. Asemanator animalelor ierbivore, falca noastra se misca inainte si inapoi, dintr-o parte in alta, este folosita pentru a inchide si deschide, pentru a rupe bucati din legume si pentru a le marunti cu molarii nostri plati.
Iubesc acest argument al caninilor intrucat, cei ce il folosesc pun atat de mult accent pe el, insistand pe faptul ca oamenii au canini si ca atare considera ca au castigat cu acest contra-argument, si gata, discutia este incheiata!. Dar cand descopera ca s-au inselat, dintr-o data, acest subiect referitor la canini nu mai este asa important, si ca atare, trec la urmatorul argument eronat, ca si cum primul nici nu ar fi existat.
Astfel, motivatia lor este nesustinuta: nu au fost niciodata cu adevarat interesati in a analiza dovezile, ci doar in a avea dreptate. Si acum sincer, daca cineva crede ca acesti dinti canini sunt primul si ultimul argument in dezbaterea ierbivor versus omnivor, si descopera apoi ca s-au inselat in aceasta privinta, atunci asta ar trebui sa le spuna ceva. Dar oare le spune? Nu. Daca aveti nevoie de dovezi, iata-le.
"Oamenii au mancat intotdeauna carne."
Nu, nu este asa. Doar afirmand ca oamenii au mancat dintotdeauna carne, nu inseamna ca este si adevarat. Si va voi oferi imediat dovezi pentru acest lucru. Ceea ce este insa si mai important este ca, spre deosebire de alte animale, oamenii pot actiona dincolo de instinct. Acest lucru inseamna ca daca oamenii au inceput sa manance carne, au facut-o doar ca o alegere interesanta si nu pentru ca asta favoriza biologia lor.
Chiar ar trebui sa analizam sistemul nostru digestiv pentru a avea dovezile pertinente despre ceea ce este optim din punct de vedere al alimentatiei, si nu doar ceea ce au ales unii oameni sa consume. Altfel, peste o mie de ani, antropologii vor ajunge la concluzia ca este natural sa consumam McDonald's doar pentru ca oamenii anului 2011 consumau in cantitati mari.
Voi analiza imediat, in detaliu, comportamentul alimentar al oamenilor, la inceputuri.
"Suntem capabili sa mancam carne, de aceea suntem omnivori. Punct."
Bine, in regula, atunci şi pisicile sunt omnivore. Hrana aceasta comerciala pentru pisici, atat uscata cat şi la conserva, conţine orez, porumb, grau. Şi de fapt, sunt oameni care işi hranesc pisicile cu alimente pur vegetale, fara niciun fel de carne.
Insa pisicile sunt cu adevarat carnivore. Nu le numim omnivore doar pentru ca mananca produse ce sunt in contradicţie cu natura lor. Asta ar fi destul de prostesc. Şi nimeni nu susţine acest argument in privinţa pisicilor.
Dar cu mult entuziasm il susţin in privinţa oamenilor. In orice caz, abordarea nu poate funcţiona in ambele sensuri: fie nu presupunem ca oamenii sunt omnivori doar pentru ca mananca carne, fie aplicam acelaşi standard şi altor animale şi presupunem ca pisicile sunt de asemenea, omnivore. Deci ce varianta alegem?
"Oamenii sunt omnivori."
Şi atunci ce reprezinta un omnivor? Daca este un animal capabil sa manance atat plante cat şi carne, şi face asta in permanenţa, atunci da, suntem omnivori, dar atunci acelaşi lucru este valabil şi pentru pisici (vezi mai sus). Un omnivor adevarat are un corp optim dezvoltat pentru a se hrani atat cu plante cat şi cu carne. In privinţa celorlalte animale putem analiza ce mananca in salbaticie pentru a descopri preferinţele lor culinare, in schimb oamenii şi-au pierdut instinctele cu mult timp in urma, şi ca atare, am putea analiza doar anatomia şi sistemul nostru digestiv. Iar rezultatele sunt convingatoare. Topicul “omnivor” il voi detalia mai jos.
"Nu eşti doctor de aceea nu ai dreptate. Ura, am invins!"
Ce este şi mai caraghios este ca nici cei ce spun acest lucru nu sunt doctori, insa nu cred ca trebuie sa fii doctor pentru a afirma ceea ce afirma ei.
In orice caz, medicii de buna credinţa susţin cam aceleaşi lucruri pe care le susţin şi eu aici. De exemplu, iata un articol al lui Dr. John McDougall şi unul al lui Dr. Milton R. Mills (ambii doctori). Ma intreb daca aceia de imi trimit mesaje cum ca sunt un idiot, dupa ce au citit acest articol, ar fi in stare sa trimita aceleaşi mesaje şi acestor medici, spunandu-le ca sunt nişte idioţi.
"Vitamina B12. Punct."
Şi nu glumesc cand spun "Punct" dupa fiecare contra-argument. Oamenii spun aceste lucruri exact sub aceasta forma.
B12 nu este produsa de catre animale ci de o bacterie (sursa). Se gaseşte acolo unde lucrurile sunt murdare. (iar carnea este murdara) . Astfel, din punct de vedere istoric, se explica destul de uşor de ce am putut obţine cu uşurinţa vitamina B12, intrucat pana mai de curand, nu am trait intr-un spaţiu foarte igienizat. Plantele scoase din pamant şi nespalate au B12 din sol (sursa).
Veganii ar trebui sa ia un supliment de B12, şi asta nu pentru ca alimentaţia pur vegetariana este nenaturala, ci doar pentru ca alimentaţia moderna este prea curata pentru a conţine surse naturale de B12.
B12 se gaseşte de asemenea in lacuri, inainte ca apa sa fie igienizata (sursa). De asemenea luaţi in calcul ca cimpanzeii se hranesc cu termite, ca produs nevegetal, şi care sunt pline de B12. (sursa)
Şi fiindca a venit vorba, nevoia noastra de B12 este foarte mica -- 3 micrograme/ zi. Şi nu miligrame ci micrograme. Cantitatea de B12 de care avem nevoie intreaga noastra viaţa este mai mica de patru boabe de orez (mai mult despre vitamina B12, in articolul lui John McDougall, M.D)
"Alte primate mananca carne."
Nu prea. Surse variate (mai jos) susţin ca cimpanzeii au o alimentaţie bazata in proporţie de 95-99% pe plante, iar hrana numarul 1 nevegetala nu este carne, ci termitele. Şi de asemenea, sa ne reamintim ca primatele sunt inteligente şi pot face alegeri nu numai bazandu-se pe instinct, aşa cum fac oamenii, astfel incat, cantitatea mica de carne pe care o consuma poate fi pur şi simplu o alegere, şi nu un instinct. Ideea ca primatele sunt un bun exemplu pentru alegerea oamenilor de a manca carne cu siguranţa nu a impresionat pe unul din cei mai mari cercetatori ai primatelor, Jane Goodall. Goodall este vegetariana.
Despre alimentaţia primatelor voi vorbi mai jos.
"Nu iei in calcul evoluţia."
Bineinţeles ca nu. Deprinderile vanatoreşti ale oamenilor sunt relativ recente in istoria umanitaţii in schimb evoluţia se intinde pe o perioada mult mai mare de timp. Pe scurt, nu vanam de aşa de mult timp ca anatomia noastra sa favorizeze alimentaţia combinata de plante şi carne.
Dar nu au mancat oamenii carne dintotdeauna?
Intr-un singur cuvant, nu şi vom discuta acest lucru mai incolo, insa acum exista ceva mai important: Chiar daca ar fi facut-o, nu conteaza. Şi aceast lucru intrucat oamenii acţioneaza mai mult pe baza de idée decat din instinct. Alte animale sunt programate sa ştie ce este hrana. Noi nu suntem. Pentru noi este un comportament invaţat. Sau in unele cazuri un comportament ghicit. Putem face alegeri despre ceea ce ar trebui sa mancam chiar daca este impotriva sanataţii noastre, aşa cum fac zilnic milioane de oameni ce mananca la McDonald's.
Daca stramoşii noştri mancau carne, erau doar fiinţe umane ce faceau alegeri şi nu consumau din instinct. Gandiţi-va: chiar credeţi ca oamenii din peşteri erau experţi in nutriţie? Daca da, ce alte decizii majore ale vieţii voastre a-ţi lasa pe mana lor?
Din nou, cea mai buna dovada este propriul nostru corp. Dar sa ne intoarcem la presupunerea ca stramoşii noştri mancau carne. Nu imi vine in minte un exemplu mai potrivit pentru o situaţie in care oamenii cred ca ceva este adevarat doar pentru ca işi asuma acel lucru.
Toţi am crescut cu ideea ca stramoşii noştri mancau carne, dar de unde am preluat aceasta idee? Sa fie adevarat doar pentru ca face parte din conştiinţa colectiva? Şi mai important, ce susţin dovezile?
John A. McDougall, M.D., unul din cei mai mari experţi in relaţia dintre alimentaţie şi boala spune ca stramoşii noştri de acum cel puţin patru milioane de ani se hraneau aproape exclusiv cu plante (sursa, articolul #5). Mulţi alţi oameni de ştiinţa considera ca, la origini, omul era in mare parte vegetarian. (vezi articolele scrise de Grande & Leckie and Derek Wall.) Şi apoi mai exista una din cele mai noi cercetari:
Robert W. Sussman, Ph.D., profesor de antropologie la Arts & Sciences, a susţinut o prezentare scurta pentru presa despre "Meniul primilor stramoşi" din cadrul Intalnirii Anuale de Ştiinţa a Asociaţiei Americane pentru Evoluţie Ştiinţifica.....Sussman susţine ca primul stramoş nu era un ucigaş agresiv. El prezinta o noua teorie, pe baza datelor despre fosile şi a primatelor existente, conform careia primatele au fost prada timp de milioane de ani, ceea ce a influenţat enorm evoluţia primilor stramoşi.
"Inteligenţa noastra, cooperarea şi multe alte caracteristici ale omului modern s-au dezvoltat din incercarile noastre de a pacali pradatorul," susţine Sussman.... Ideea de "Omul Vanator" este paradigma general acceptata in evoluţia omului. "S-a dezvoltat dintr-o ideologie iudeico-creştina de baza, conform careia omul este construit sa fie rau, agresiv şi un ucigaş natural. Şi de fapt, daca analizezi fosilele şi dovezile despre primate in viaţa, chiar nu este adevarat."
Cercetarea lui Sussman se bazeaza pe studiul datelor despre fosilele cu origini de acum aproape şapte milioane de ani "Cele mai multe teorii ale Omului Vanator nu au reuşit sa incorporeze aceste date cheie despre fosile" , spune Sussman. "Noi am vrut dovezi, nu doar teorie. Am examinat in profunzime literatura disponibila despre cranii, oase, amprente şi dovezile despre mediu, atat despre stramoşii hominizi cat şi pradatorii ce au existat in aceeaşi perioada." ...
Insa Sussman şi Hart au descoperit ca Australopithecus afarensis nu avea dentiţia formata pentru a manca carne. "Nu avea lamele ascuţite pentru forfecare, necesare reţinerii şi taierii acestor alimente", spune Sussman. "Aceşti primi stramoşi pur şi simplu nu puteau manca carne. Şi daca nu puteau manca carne, de ce ar fi vanat?"
Primii stramoşi nu puteau consuma o cantitate mare de carne inainte de descoperirea şi controlul focului şi momentul in care a devenit posibil gatitul. Sussman indica faptul ca primele instrumente au aparut acum aproape 2 milioane de ani. Iar primele dovezi asupra focului dateaza de acum 800,000 ani.
Bio-Medicine.org, 2006
Chiar daca unii oameni preistorici vanau animale, aceasta s-a intamplat relativ recent daca ne raportam la perioada lunga de existenta a omului pe pamant. Cu siguranta nu s-a petrecut cu aşa de mult timp in urma incat corpurile noastre sa se fi adaptat, de-a lungul procesului evolutiv. Si iata o dovada: Populatia de Massai din Kenya, care inca consuma in principal vanat, are cea mai mica speranţa de viata din lume (Fuhrman).
In orice caz, ideea conform careia stramosii nostri probabil au decis sa imite alte animale mancand carne, nu este chiar un argument convingator pentru a susţine ca este natural sa facem acest lucru. A lua in calcul faptul ca oamenii pot actiona fara a se baza pe instinct, a analiza comportamentul omului de-a lungul timpului, nu este la fel de convingator cu a analiza anatomia si efectele asupra sanatatii - - ceea ce vom face in cateva momente.
Luand in calcul celelalte primate
Cele mai apropiate rude al noastre din regnul animalelor sunt, cu siguranta, primatele. Ele ne ofera catva indicii despre alimentatia nostra ideala, de vreme ce anatomia noastra este atat de similara. Foarte putine dintre ele mananca o cantitate semnificativa de carne, iar cele ce o fac, de obicei, se limiteaza la insecte, si nu la carne de porc, vaca sau pui. Jane Goodall, recunoscuta pentru studiile ei de-a lungul unei perioade lungi de timp, realizate traind printre maimute, a descoperit ca se intampla foarte rar ca primatele observate de ea sa fi mancat alte animale. Criticii s-au agatat de faptul ca Goodall descoperise ca, ocazional, primatele mancau carne.
Insa cuvantul cheie aici este ocazional. Daca am consuma carne la fel de rar ca celelalte primate, starea noastra de sanatate ar fi cu siguranta mult mai buna. Se pare ca nici insasi Goodall nu a fost chiar impresionata de faptul ca, ocazional, primatele mananca carne: Jane Goodall este vegetariana.
Chimpanzee: Eats 95-99% plants, and most of the rest is termites (not meat). (Source: Creative Commons)
Cat de nesemnificativ este consumul de carne al celorlalte primate? Acest articol despre obiceiurile culinare ale primatelor, articol realizat la Harvard, prezinta si un grafic al alimentelor consumate de cimpanzei si maimute (Fig. 3) iar carnea nu apare acolo. Acestea consuma fructe, seminte, frunze, flori si samburi. Exista o categorie numita ”altele”, ce reprezinta mai putin de 5% din hrana pentru, si chiar mai putin de 1% pentru cimpanzei si maimutele guenon. Gradina zoologica din Honolulu indica o cifra mai mare, stabilind consumul de alimente, altele decat plantele, al cimpanzeilor la 5%, aici fiind incluse si termitele. (Apropos, termitele sunt o sursa bogata de B 12). Craig B. Stanford, Ph.D spune ca "cimpanzeii sunt mari consumatori de fructe iar din timpul total alocat alimentaţiei, numai 3% este alocat consumului de carne, mai putin decat in aproape orice perioada a omenirii”(sursa) Oricum am lua-o, primatele consuma in proportie de 95-99% plante.
Ceea ce indica un alt punct: acei oameni ce sustin cu inversunare ca cimpanzeii sunt omnivori, in afara de faptul ca ignora procentul aproape inexistent de carne pe care acestia il consuma, ignora si faptul ca acele alimente ce nu fac parte din categoria de vegetale, nu sunt acelasi lucru cu ceea ce mananca oamenii. Cimpanzeii nu mananca nici carne de vita si nici de pui. Iar oamenii nu mananca termite. Ideea ca aceasta alimentatie tipic americana bazata aproape numai pe carne poate fi justificata prin faptul ca cimpanzeii consuma poate 5% altceva decat plante, si in niciun caz vita sau pui ci termite, este de-a dreptul stupida.
Acum sa folosim cifra din acel articol realizat de catre Harvard si sa il rotunjim la generoasa cifra de 1%. Daca ar fi vorba de carne de vita- ceea ce nu este cazul – cam cata carne ar fi? Pentru un om adult, cu greu o cantitate de 8 grame pe zi. Adica 1/9 dintr-un morcov mediu. Luati un morcov, taiati-l in noua bucati, astfel fiecare bucata reprezinta cantitatea de carne pe care am trebui sa o consumam zilnic, pentru a avea o alimentatie similara cimpanzeilor. Da, cam asta inseamna impresionantul caracter ”omnivor” al cimpanzeilor.
Iata ce spune un alt scriitor:
"Carnea reprezinta pana la 1.4% din alimentatia cimpanzeilor, ceea ce in orice studiu sau analiza statistica ar fi, din punct de vedere cantitativ, un procent nesemnificativ. In cadrul studiilor longitudinale s-a descoperit ca 90% din prada este produsa de catre masculi, si intrucat, femelele vaneaza foarte rar, primesc o mica parte din prada cersind-o, si numai daca sunt de acord sa se imperecheze.......
Rar, se intampla ca cimpanzeii sa omoare si sa manance puii de cimpanzeu. Deci, daca urmam logica acestor concluzii, oamenii ar trebui sa isi omoare si sa manance puii, carnea ar trebui sa reprezinte pana la 1.4% din alimentatie iar femeia ar putea primi carne doar daca cerseste si i se ofera barbatului pentru imperechere! (sursa).
Luati de asemenea in calcul faptul ca, desi primatele consuma foarte rar carne, acest lucru se intampla intrucat sunt inteligente, si exact ca si oamenii, pot face alegeri fara a se baza pe instinct. Asa cum au spus si alti scriitori, ”daca cimpanzeii omoara, nu fac acest lucru neaparat pentru hrana, ci este mai degraba un ritual”. In 2006, ziarul Nature a publicat un studiu despre cultura cimpanzeilor – comportamente copiate si nu genetice” (vezi si ”Caz inchis: gorilele au o cultura”.)
Eugene Khutoryansky care crede ca este natural consumul de carne, totusi atentioneaza asupra faptului ca ar trebui sa ne dea putin de gandit, implicatiile comportamentului cimpanzeilor ce omoara:
Consumul de carne este natural, in sensul ca si alte animale fac acest lucru. De fapt, ocazional chiar cimpanzeii, cele mai apropiate rude ale noastre, fac acest lucru. Totusi sunt si alte lucruri ce ar putea fi considerate naturale. De exemplu, cimpanzeii masculi violeaza femelele din comunitatea lor.
Uneori cimpanzeii se angajeaza in lupte organizate impotriva altor comunitati de cimpanzei, pentru ocuparea unui teritoriu. Uneori, in momente de furie, masculii cimpanzei iau pui si le strivesc capetele de bolovani. In anumite momente consuma carne si uneori chiar comit acte de canibalism, chiar daca exista o cantitate suficienta de hrana din alte surse.
Deci este absolut natural consumul de carne.
Totusi, faptul ca este natural nu inseamna ca este, din punct de vedere etic, si admisibil. Daca consideram ca a manca carne este admisibil din punct de vedere etic, doar pentru ca si alte animale fac acest lucru, atunci am putea deduce ca nu este nimic in neregula cu violul, canibalismul, infanticidul, lucruri ce poa avea loc in mod obisnuit in lumea animalelor (sursa).
Ce inseamna sa fii omnivor
Nu exista nicio indoiala in legatura cu capacitatea oamenilor de a digera carnea. Dar numai pentru ca suntem capabili nu inseamna ca si trebuie sau ca este bine pentru noi. Putem digera si carton. Dar asta nu inseamna ca si trebuie. Dupa cum spuneam si mai devreme, hrana gasita in comert pentru pisici include orez, porumb si grau. Si totusi este clar ca picile sunt carnivore adevarate. Insa nu le numim omnivore doar pentru ca mananca si alimente ce practic sunt in contradictie cu natura lor. Ar fi cam stupid. Si totusi nimeni nu sustine acest lucru in privinta pisicilor. Insa, cu mult entuziasm, sustin acest lucru in privinta oamenilor.
McDougall explica cum abilitatea noastra de a digera carne nu a impiedicat supravietuirea rasei umane, insa isi pune amprenta pe durata de viata:
"Este clar ca aceasta alimentatie pe baza de carne a fost adecvata pentru sustinerea cresterii si vietii in perioada de succes a reproducerii. Pentru a naste si creste copii avem nevoie sa traim 20 – 30 ani, si in mod intamplator, speranta medie de viata a acestor oameni este cam acolo.
Cele cateva populatii de vanatori- culegatori ce au supravietuit si in secolul 21 se regasesc in zone izolate ale planetei – Arctica, junglele Americii de Sud si Africa – unele din cele mai provocatoare zone din perspectiva supravietuirii. Speranta lor de viata este limitata la 25 spre 30 de ani iar mortalitatea infantila este de 40% spre 50%. Din fericire, aceste populatii de vanatori- culegatori au supravietuit, dar luand in calcul efortul lor intens si speranta mica de viata, nu le-as numi printre societatile de succes.”
Problema cu termenul ”omnivor” este ca se utilizeaza in moduri diferite. Multi sustin, ca daca o primata mananca ceva carne, indiferent cat de putina si nesemnificativa, atunci poc! – este omnivora. Insa pisicile mananca cantitati serioase de orez, grau si porumb si cu siguranta, au mai multe plante in alimentatia lor, decat carnea din alimentatia primatelor.
Asadar, de ce insista acesti oameni ca primatele, indiferent de cantitate nesemnificativa de carne consumata, sa fie numite omnivore, in timp ce pisicile, indiferent de cate plante consuma sunt tot carnivore?
Si dupa ce cred ca au dovedit caracterul omnivor al primatelor, folosesc acest ”fapt” pentru a justifica acea cantitate imensa de carne pe care o consuma oamenii din zilele noastre. Acest lucru este cu siguranta ridicol.
O definitie ceva mai rezonabila ar fi aceea ca omnivorele mananca in mod constant cantitati mari atat de plante cat si de carne. O creatura ce consuma carne mai putin de 5% din totalul caloric, nu prea imi pare omnivora. (Aici intra si alte primate, stramosii nostri, si populatia Okinawans). Insa, daca insistati ca aceste creaturi sunt omnivore, atunci sunt de acord- doar daca sunteti de acord ca oamenii ar trebui sa consume mai putin de 5% din totalul caloric din carne, exact asa cum consuma celelalte primate considerate „omnivore”. Si de asemenea, ca pisicile sunt omnivore.
Oamenilor le lipseste dorinta de a manca animalele integral
Carnivorele adevarate (si omnivorele) saliveaza la ideea de a manca animalele de prada in intregime, atunci cand le vad. Oamenii nu. Mancam doar parti ale corpului intrucat au fost separate de corp si ulterior procesate, si intrucat am crescut mancand asa ceva, pare absolut normal.
Este uimitor ce am reusit sa intelegem ca facand diferenta dintre animale si hrana. Dupa cum se mentioneaza in GoVeg:
In timp ce animalele carnivore simt o placere imensa in a omori animale si a le manca carnea cruda, daca un om ar omori un animal cu mainile goale si ar fora in cadravu, ar fi considerat nebun. Animalele carnivore sunt excitate de mirosul sangelui proaspat si de emotia vanatului. Pe de alta parte, cei mai multi oameni sunt revoltati atunci cand vad carnea macra si nu pot tolera urletele animalelor sfasiate si apoi omorate.
Adevarul sangeros al consumarii animalelor ne repugna, un motiv in plus ca nu am fost construiti sa mancam carne.
Puneti-va urmatoarea intrebare: Cand vedeti un cadavru de animal pe marginea strazii, va opriti pentru o gustare? Va face sa salivati o pasare moarta? Aveti fantezii despre cum ati ucide o vaca cu mainile goale pe care apoi sa o mancati asa, cruda? Daca raspundeti cu ”nu”, felicitari – sunteti un ierbivor normal uman – fie ca va place fie ca nu. Pur si simplu oamenii nu au fost construiti sa manance carne.
Oamenilor le lipsesc atat forta fizica a carnivorelor cat si instinctul de a omori animale si de a le devora corpul crud. Iata unul din paragrafele mele preferate scrise de John A. McDougall, M.D.:
Pisicile sunt obligatoriu carnivore – ele ar trebui sa aibe o alimentatie bazata in primul rand pe carne; iar papilele lor gustative reflecta acest lucru, abandonand acei senzori de pe limba ce raspund la carbohidratii dulci. Cainii sunt omnivori- au pastrat ambele tipuri de papile gustative, bucurandu-se atat de carbohidrati cat si aminoacizi. Limba omului raspunde cu multa placere la dulce (carbohidrati) dar a pierdut gustul pentru aminoacizi, asa incat suntem fara indoiala in categoria ierbivorelor (consumatori de plante).
Multi dintre prietenii si rudele voastre sunt in confuzie crezand ca oamenii sunt omnivori: intrucat au nevoie de plante si carne in alimentatia lor. Oamenii par a fi omnivori intrucat au abilitatea de a ”imbunatati” carnea cu sare si sosuri (barbecue, dulce sau acru, marinat etc), atat cat este necesar pentru a fi gustoasa. Si puteti sa verificati acest lucru. Prima persoana pe care o intalniti si care sustine ca de fapt carnea este ”gustoasa”, incercati sa o convingeti sa manance in fata voastra o farfurie plina cu carne fiarta de vaca sau pui, insa necondimentata - si urmariti lipsa de placere.
Oferiti apoi aceeasi hrana unei pisici sau unui caine si urmariti cu cata nerabdare mananca. Dar mai greu veti intalni o persoana care sa nu aprecieze un castron cu banane perfecte si coapte- incercati apoi sa dati aceasta mancare dulce pisicii. Un observator atent stie ca papilele gustative ale unui animal nu sunt erori ale naturii – ele indica cu claritate ce ar trebui sa consume acel animal.
Compararea omului cu celelalte animale
Fiziologia omului este foarte similara cu cea a altor consumatoare de plante si destul de diferita de a carnivorelor. Ceea ce imi spune ca cei ce imi trimit mesaje pentru a ma contrazice, pur si simplu neaga datele din tabelul urmator. Ei sustin pur si simplu argumente de tipul (oamenii au canini), anulate de datele de mai jos.
Urmatorul tabel face parte dintr-o carte detaliata la sfarsit.
Carnivor Ierbivor Omul
Are gheare Fara gheare Fara gheare
Nu are pori pe piele; transpira prin limba pentru a racori trupul Transpira prin milioanele de pori din piele Transpira prin milioanele de pori din piele
Dinti frontali cu varf ascutit pentru a sfasia carnea Fara dinti frontali cu varf ascutit Fara dinti frontali cu varf ascutit
Fara molari plati pentru a marunti hrana Are molari plati pentru a marunti hrana Are molari plati pentru a marunti hrana
Glande salivare mici ( nu sunt necesare pentru a realiza o predigerare a granelor si fructelor) Glande salivare bine dezvoltate, necesare predigerarii grauntelor si fructelor Glande salivare bine dezvoltate, necesare predigerarii grauntelor si fructelor
Saliva acida; nu exista enzime ptialine pentru predigerarea grauntelor Saliva alcalina; exista multa ptialina pentru predigerarea grauntelor Saliva alcalina; exista multa ptialina pentru predigerarea grauntelor
Acid hidrocloric puternic in stomac pentru a digera muschii, oasele etc. animalelor Acidul din stomac este de 20 de ori mai slab decat cel al carnivorilor Acidul din stomac este de 20 de ori mai slab decat cel al carnivorilor
Tractul instentinal de doar 3 ori lungimea corpului, asa incat carnea aflata in putrefactie sa poata parasi corpul rapid Tractul intestinal de cateva ori mai mare decat lungimea corpului (plantele putrezesc mult mai lent asa incat au suficient timp sa treaca prin corp) Tractul intestinal de cateva ori mai mare decat lungimea corpului
Un grafic asemanator intr-un articol al lui Milton R. Mills, M.D.
Carnivorele
Animalele carnivore inclusiv leul, cainele, lupul, pisica etc. au cateva caracteristici unice, ce le diferentiaza de celelalte animale. Toate poseda un sistem digestiv simplu si scurt – de doar trei ori lungimea corpului. Si acest lucru intrucat carnea putrezeste foarte repede iar elementele aflate in putrefactie pot otravi circulatia sangvina daca stau prea mult timp in corp.
Astfel, tractul digestiv scurt s-a dezvoltat pentru a permite expulzarea rapida a bacteriilor de putrefactie din carnea ce se descopune la fel ca si acidul hidrocloric din stomac aflat intr-o cantitate de 10 ori mai mare decat cel din stomacul ierbivoreleor (pentru a digera tesuturile fibroase si oasele).
Animalele carnivore ce vaneaza noaptea pentru ca e rece si dorm pe parcursul zilei cand este cald, nu au nevoie de glande sudoripare pentru a-si racori corpul; ele nu transpira prin piele ci prin limba. Pe de alta parte, animalele ierbivore cum sunt vacile, caii, zebrele, caprioarele etc. stau mult timp in soare si transpira prin piele pentru a-si racori corpul. Dar diferenta cea mai mare dintre carnivore si celelalte animale consta in dinti.
Pe langa ghearele ascutite, intrucat carnivorele trebuie sa omoare in primul rand cu dintii, poseda falci puternice si canini ascutiti si alungiti pentru a strapunge adanc si pentru a rupe carnea. Nu au molari (plati, pe partile laterale in spate) pe care ierbivorele ii folosesc sa marunteasca hrana. Spre deosbire de graunte, carnea nu trebuie mestecata in gura pentru a fi predigerata; ea este digerata in cea mai mare parte in stomac si intestine. De exemplu o pisica aproape ca nu poate mesteca.
Ierbivorele
Animalele ce mananca iarba si frunze (elefanti, vaci, oi, lame etc.) traiesc pe iarba, buruieni si alte plante ce sunt aspre si dure. Digestia acestor alimente incepe in gura, prin enzima ptialina din saliva. Aceste alimente sunt mestecate bine si amestecate cu ptialina pentru a putea fi sfaramate.
Din acest motiv ierbivorele au 24 dinti speciali ”molarii” si miscari laterale necesare maruntirii hranei, spre deosebire de miscarea de sus in jos a carnivorelor. Ierbivorele nu au nici gheare si nici dinti ascutiti; beau apa absorbind-o, spre deosebire de carnivore care o lipaie cu limba. Intrucat nu mananca alimente ce intra in putrefactie rapid precum carnivorele, si intrucat hrana pe care o mananca necesita mai mult timp sa fie procesata, sistemul lor digestiv este mai lung – intestinele sunt de 10 ori mai lungi decat corpul.
Un lucru foarte interesant, studii recente au aratat ca o alimentatie pe baza de carne are efecte extrem de daunatoare asupra ierbivorelor. Dr. William Collins, om de stiinta la New York Maimonedes Medical Center, a descoperit ca animalele carnivore au”o capacitate aproape nelimitata de a manevra grasimile saturate si colesterolul”.
Daca o cantitate de 250 grame de grasime animala este adaugata zilnic, de-a lungul unei perioade mai lungi in alimentatia unui iepure, dupa doua luni vasele de sange devin imbibate cu grasime si o boala foarte serioasa se dezvolta, ateroscleroza. Sistemul digestiv al omului, exact precum al iepurelui, nu este construit pentru a digera carnea si, cu cat mananca mai mult cu atat devin mai bolnavi, dupa cum vom vedea mai tarziu.
Animalele ce consuma fructe sunt in principal maimutele antropoide, ultimii stramosi ai omului. Alimentatie lor este bazata in principal din fructe si nuci. Pielea lor contine milioane de pori pentru transpiratie, au molari pentru a macina si mesteca alimentele; saliva lor este alcalina si, exact ca si in cazul animalelor ce mananca frunze si iarba, contine ptialina pentru predigerare. Intestinele lor sunt foarte rasucite si de douasprezece ori mai mari decat lungimea corpului, pentru digestia lenta a fructelor si legumelor.
Omul
Caracteristicile umane sunt din toate punctele de vedere ca cele ale animalelor ce mananca fructe, foarte similar cu ale animalelor ce consuma iarba, si foarte diferite de ale carnivorelor, dupa cum putem vedea si in tabelul de mai sus. Sistemul digestiv uman, structura dintilor si falcilor, functiile corpului sunt complet diferite de ale carnivorelor.
Ca si in cazul maimutelor antropoide, sistemul digestiv uman este de douasprezece ori lungimea corpului; pielea noastra are milioane de pori mici prin care este evaporata apa si racorit corpul prin transpiratie; bem apa absorbind-o exact ca orice alt animal ierbivor; structura dintilor si falcilor este specifica ierbivorelor; iar saliva noastra pentru predigerarea grauntelor. Astfel, din punct de vedere fiziologic omul nu este carnivor – anatomia noastra si sistemul digestiv ne arata ca probabil milioane de ani ne-am hranit cu fructe, nuci, graunte si legume.
Mai mult decat atat, este evident ca instinctele noastre naturale nu sunt de carnivore. Cei mai multi oameni se folosesc de alti oameni pentru a omori animalele pe care le mananca si li s-ar face rau daca ar trebui sa omoare ei insisi. Cei mai multi oameni nu mananca carnea cruda asa cum fac toate carnivorele, oamenii o fierb, coc sau prajesc si o mascheaza cu tot felul de sosuri si condimente, asa incat nu mai are niciun fel de legatura cu carnea cruda.
Un om de stiinta a explicat acest lucru astfel: ”o pisica saliveaza din dorinta de a manca o bucata de carne cruda cand da de mirosul ei, insa nicidecum daca miroase un fruct. Daca un om ar ataca o pasare, i-ar sfasia parti din corpul inca viu cu dintii si i-ar suge sangele inca cald, s-ar putea trage concluzia ca suntem inzestrati cu instinct carnivor. In schimb, un ciorchine de struguri frumosi il face sa saliveze, si chiar daca nu ii este foame va manca fructul intrucat ii place gustul."
Oamenii de stiinta si naturalistii inclusiv Charles Darwin, cel ce a oferit teoria evolutiei, sunt de acord in unanimitate ca primii oameni mancau fructe si legume si ca de-a lungul timpului, anatomia noastra nu s-a schimbat. Cel mai mare om de stiinta suedez, von Linne a afirmat:"Structura omului, atat interna cat si externa, ne arata comparativ cu structura altor animale, ca fructele si legumele suculente constituie hrana lui naturala."
Este astfel clar, in urma studiilor stiintifice, ca din punct de vedere fiziologic, anatomic si instinctiv, omul este perfect adaptat pentru o alimentatie bazata pe fructe, legume, nuci si graunte. Acest lucru este prezentat pe scurt in tabelul de mai sus.
din What's Wrong with Eating Meat,
de Barbara Parham, ©Ananda Marga Publications, 1979
ca sursa modern cititi si articolul The Comparative Anatomy of Eating
Asa cum a spus un alt autor ”Corpul omului nu a fost construit sa prinda sau sa manance animale. Noi nu avem gheare. Dintii nostri nu sfasie carnea. Gura noastra nu poate produce rani atat de serioase si nici nu poate apuca puternic dintr-un animal care inca se zbate, asa cum fac adevaratii carnivori. Nu suntem construiti sa alergam atat de repede incat sa prindem prada. Carnivorii au reflexe destul de rapide pentru a pandi si prinde o victima. Noi nu. Incercati sa prindeti un porc sau o pasare cu mainile goale si vedeti ce se intampla."
Ierbivorele au cea mai mare speranta de viata
In general, ierbivorele au cea mai mare speranta de viata. In capul listei se numara elefantii, caii si cimpanzeii, in timp ce leii, tigrii si lupii sunt la jumatate. Speranta de viata a oamenilor este chiar mai mare decat a elefantilor etc. (valabil chiar si inainte de dezvoltarea medicinii moderne), inca o dovada ca apartinem taberei ierbivorelor.
Dormim exact ca si ierbivorele
Carnivorele dorm cel mai mult, ierbivorele cel mai putin iar omnivorele sunt la mijloc. Ghiciti carui grup i se potriveste somnul nostru. Iata cateva grafice dintr-un articol din Nature (PDF). In mod arbitrar am fost alocati (noi si alte primate) grupului de omnivore, doar pentru ca asta presupun toti ca am fi, dar priviti unde suntem, suntem la sfarsitul graficului, in timp ce aproape toate celelalte omnivore dorm mult mai mult decat noi.
Ne potrivim minunat in graficul ierbivorelor si am pus o bulina mare acolo pentru noi pentru ca vreau sa vedeti cum ne incadram in cele 8 ore de somn pe noapte. Daca folosim o cifra de 6-7 ore pe noapte (indicata ca fiind naturala in urma studiilor pe longevitate), plasarea noastra pe grafic este chiar mai convingatoare.
Omnivorele
Ierbivorele (cel mai scurt somn)
Carnivorele (cel mai lung somn)
"Dar ce putem spune despre dintii canini si vederea binoculara? "
Face parte din constiinta colectiva faptul ca avem ”dinti canini” si ca acest lucru ”dovedeste” ca suntem consumatori de carne. Adevarul este ca nu puteam gasi un argument mai slab.
Dintii canini sunt canini doar cu numele.
Asa zisii ”dinti canini” ai oamenilor sunt diferiti de dintii canini ai canidelor adevarate, dinti care sunt cu adevarat lungi si ascutiti. Dintii nostri chiar nu sunt ca ai lor. De fapt, alte animale ierbivore (precum gorilele si caii) poseda aceiasi asa zisi dinti ”canini”.
Per total, dintii nostri sunt mult mai asemanatori dintilor ierbivorelor decat carnivorelor. De exemplu, noi avem molari (ierbivorele au, carnivorele nu). Incercati sa gasiti molari ca cei umani in gura pisicii.
Falcile se misca dintr-o parte in alta pentru a marunti, exact ca si in cazul ierbivorelor, si total diferit de carnivore. Falcile lor se misca doar in sus si in jos.
Citatul meu preferat, intalnit pe un avizier, replica adusa unei personae ce sustinea acest argument al caninilor:
"Hei Julia—am evoluat cu dintii canini? As vrea sa te vad cum te napustesti asupra unui taur si il sfasii in bucati cu acesti incisivi feroci."
Ceea ce mi se pare foarte amuzant este cat de important este acest argument al dintilor pentru sustinatorii consumului de carne atunci cand indica aspectul dintilor canini, si apoi, cand descopera ca acesti dinti sunt mult mai similari ierbivorelor decat carnivorelor, si care deci indica faptul ca suntem construiti pentru a consuma legume – dintr-o data tipul de dinti nu mai este chiar asa de important..
Altii au sustinut ca pradatorii au ochii in fata pentru vedere binoculara, in timp ce animalele ce intra in categoria prada au ochii pe parti, indicand astfel ca intram in categoria animalelor de prada. Ei ignora faptul ca animalele carora le semanam cel mai mult – celelalte primate- au ochii in fata, si aproape in exclusivitate sunt vegetariene. Este important sa va reamintiti ce am spus la inceputul acestui articol: exista cu siguranta dovezi ce sustin ambele puncte de vedere, dar cele mai multe dovezi indica in mod evident ca suntem construiti pentru a manca aproape exclusiv plante.
Daca ar fi carnea atat de buna pentru noi, nu ne-ar omori
Dovezile medicale sunt impresionante şi de necontestat: Cu cat consumam mai multe alimente pe baza de carne, cu atat dezvoltam mai multe boli de inima, cancer, diabet şi alte boli degenerative. Şi acest lucru a fost dovedit dincolo de orice indoiala. Daca ar fi fost natural consumul acestor produse, atunci nu ne-ar fi omorat. Faptul ca sanatatea poate fi recapatata renunţand la carne şi produse lactate este o dovada puternica a faptului ca nu ar trebui sa consumam deloc acele produse.
Dean Ornish, M.D. a fost primul care a dovedit ca bolile de inima pot fi vindecate şi a facut acest lucru alimentand pacienţii cu produse vegetale. John McDougall, M.D. a scris de asemenea nenumarate articole despre cum provoaca boli produsele pe baza de carne, şi faptul ca işi pot recapata sanatatea consumand produse vegetale. T. Colin Campbell, este cel care a supervizat studiul masiv al relaţiei dintre alimentaţie şi boala numit „the China Study”, şi numit de New York Times "marele premiu al epidemologiei". Concluziile lui sunt aceleaşi cu ale altor experţi: nu suntem construiţi sa mancam carne, intrucat ne imbolnavim atunci cand o facem . Şi, aşa cum menţionam mai devreme, populaţia de Maasai din Kenya, care inca mananca mult vanat, are cea mai mica speranţa de viaţa.(Fuhrman)
Vegan bodybuilders shatter the myth that vegans are skinny and malnourished.
Rezultatele oamenilor ce au o alimentaţie vegetariana
Nu numai ca vegetarienii şi veganii reuşesc cu uşurinţa sa işi construiasca masa musculara, foarte des sunt extraordinari atleţi, caştigatori ai medaliilor olimpice de aur şi campionatelor mondiale. De fapt, unii din cei mai faimoşi bodybuilderi din lume sunt vegetarieni. Iata o lista scurta a atleţilor vegetarieni şi vegani.
Vegani
• Kenneth G. Williams (bodybuilder), locul 3 la 2004 Natural Olympia
• Bill Mannetti (powerlifter) locul 1, Connecticut State Powerlifting Championship
• Robert Cheeke (bodybuilder)
• Joy Bush (powerlifter) locul 1, Connecticut State Powerlifting Championship
• Jon Hinds (bodybuilder, trainer personal)
• Charlie Abel (bodybuilder)
• Mike Mahler (antrenor)"faptul ca am devenit vegan a avut un efect profund asupra training-ului meu...depaşesc acum 143 kg la banca de presa...şi am pus 4,5 kg de fibre in doar cateva luni.”
• Mac Danzig (arte marţiale) recordul MMA 19-7-1 (in 4-2010)
• Tony Gonzalez (finala Atlanta Falcons)
• Scott Jurek (maratonist ) 7 trofee consecutive la Maratonul de 100 mile al Ţarilor Vestice şi numeroase ale recoduri si locuri de top
• Tim VanOrden (alergator) Numeroase concursuri finalizate pe locul 1
• Ruth Heidrich, (triatleta şi maratonista). Peste 900 de trofee şi alte recorduri doborate. Considerata Una din cele 10 Femei in Forma din America de Nord.
• Dave Scott (triatlet) Campionul de Fier de şase ori
• Brendan Brazier (triatlet). A caştigat Campionatul Naţional de Ultra Maraton de 50 km.
• Carl Lewis (track) Numeroase medalii de aur (2 ca şi vegan)
• Salim Stoudamire (basketball). Atlanta Hawks
• Christine Vardaros (ciclism)
Vegetarieni
• Bill Pearl (bodybuilder) Mr. Universe (de 3 ori), Cel mai bun body Builder mondial, Mr. America, Mr. California, şi multe Galerii ale Celebritaţilor
• Roy Hilligenn (bodybuilder) Mr. South Africa (4x), Mr. America, halterofil olimpic
• Ricky Williams (football) Miami Dolphins
Cercetarile comparative pe atleţi vegetarieni vs. nevegetarieni sunt puţine, insa cele existente nu au indicat vreun beneficiu clar al evoluţiei activitaţii celor ce consuma carne. (citiţi şi celalalt articol despre Proteine şi Putere).
Sumar
• Anatomia umana este mult mai asemanatoare ierbivorelor decat carnivorelor.
• Oamenii sunt omnivori in sensul ca putem manca carne (ceea ce este la indemana din punct de vedere al supravieţuirii), dar nu este prima alegere a corpului nostru.
• Consumul de carne cu certitudine determina dezvoltarea bolilor de inima, cancerul, osteoporoza, şi toate celelalte boli degenerative majore – opusul alimentaţiei pe baza de plante.
• Susţinand un contra-argument nu va invalida ca prin farmec toate celelalte dovezi, in momemtul in care este afirmat.
Şi nu este nevoie sa ne certam pe tema aceasta. Daca simţiţi altfel, sa fim de acord ca suntem in dezacord. Am primit o tona de mailuri pe aceasta tema, niciunul stralucitor, cele mai multe cu multe greşeli, şi pur şi simplu nu am nici dorinţa şi nici timpul sa discut cu toţi ce sunt in dezacord cu mine. Daca aş face asta, ar trebui sa o fac tot timpul.
Şi credeţi-ma, am ascultat şi auzit toate argumentele. (de fapt nu am mai auzit vreun argument nou de aproximativ 19 ani). Daca simţiţi ca abordarea voastra este atat de puternica incat vreţi sa o faceţi cunoscuta, atunci aţi putea face ceea ce am facut şi eu: va creaţi propria pagina pe internet prin care va veţi face cunoscute ideile. Puteţi avea incredere ca nu va voi scrie, contrazicand ceea ce susţineţi.
Va mulţumesc pentru lectura
-MBJ
(Google picks the ads, not me.)
________________________________________
Subiecte similare
Mai multe despre cum favorizeaza fiziologia umana alimentaţia pe baza de plante:
• Carnea in alimentaţia umana , by John McDougall, M.D.
• Anatomia Comparativa a Hranirii, Milton R. Mills, M.D.
• GoVeg
Ce a determinat dezvoltarea creierului uman?
Unii au susţinut ca introducerea timpurie a carnii in alimentaţia umana a produs saltul evolutiv, oferindu-ne o inteligenţa excepţionala. (Pacat ca nu a determinat carnea acelaşi lucru şi in cazul carnivorelor, de exemplu in cazul lupilor sau leilor, nu? Ei au ramas cu acelaşi creier mic.)
Este o teorie interesanta, insa, in afara de faptul ca este pur şi simplu o conjunctura imposibil de dovedit, ceea ce este şi mai important este ca nu putea fi mai irelevant pentru susţinerea articolului meu. Chiar daca introducerea unor cantitaţi mici de carne in alimentaţia oamenilor s-a dovedit o sclipire in evoluţie, este complet diferit de ceea ce este corpul uman construit pentru a consuma.
Aşa cum am explicat mai sus, anatomia noastra este construita pentru a consuma aproape exclusiv plante, şi fiecare nou studiu arata ca cu cat mancam mai multa carne, cu atat suntem mai bolnavi.
Aceasta afirmaţie, de asemenea, nu face foarte mult sens. Principalul carburant pentru creierul nostru este glucoza, o forma de carbohidrat. Iar carnea este 100% lipsita de carbohidraţi. Astfel, ar trebui sa credem ca ceea ce ne-a alimentat dezvoltarea creierului este un aliment pe care creierul nostru nici macar nu il poate folosi?
De fapt, s-a construit un argument exact opus acestuia: tocmai alimentatia pe baza de plante este responsabila de acest salt evolutiv. De exemplu: ”dezvoltarea unei mai bune memorari a locatiei exacte in care se afla copacii preferati, a celei mai scurte rute dintre ele si a unui orar al perioadelor in care copacii fac fructe, este in mod cert in favoarea supravietuirii. (Grande & Leckie).
Dl. T.A. ce a urmat cursul meu despre nutritie, dupa ce si-a luat doctoratul, a scris o carte in care sustine faptul ca saltul evolutiv a fost facut in momentul in care omul a inceput sa gateasca plantele cu amidon precum cartofii, in loc sa le mai consume crude. Iata un extras dintr-un articol al cercetarilor de la Universitatea din California:
Cercetarile pe genetica indica faptul ca abilitatea noastra de a digera produsele cu amidon precum cartoful este o explicatie a succesului nostru pe planeta. Raportul asupra geneticii naturii indica faptul ca, spre deosebire de primate, oamenii au mai multe copii ale unei gene capabile sa sparga amidonul bogat in calorii.
Si tocmai aceste extra- calorii sunt esentiale pentru alimentarea unui creier mai mare precum cel uman, afirma autorii de la Universitatea din California Santa Cruz.
Initial, expertii se intrebau daca raspunsul este carnea din alimentatie. Dr. Nathaniel Dominy si colegii lui considera acest raspuns ca fiind improbabil.
"Daca ne uitam la vanatorii – culegatori moderni, constatam ca si pentru ei carnea reprezinta o parte mica din alimentatie. Daca ne gandim ca acum doua spre patru milioane de ani, un animal biped neindemanatic, cu un creier mic putea obtine carne intr-un mod eficient, chiar si cautand in gunoie, atunci acest lucru chiar nu are logica.”
Desigur, este mai mult o conjunctura ca si ideea ca suntem isteti din cauza consumului de carne. Insa existenta acetor opinii contrare ale expertilor ne ajuta sa intelegem faptul ca aceasta idee ca suntem isteti intrucat consumam carne nu este impartasita de toti.
Oamenii sunt prin natura lor consumatori de plante
Iar cea mai buna dovada: corpul uman
de Michael Bluejay • iunie 2002 • Updated April 2011
Sursa: http://michaelbluejay.com/veg/
http://michaelbluejay.com/veg/natural.html
O simpla analiza a dovezilor indica faptul ca oamenii sunt optim construiti pentru a consuma plante, iar cea mai clara dovada este corpul uman. Noi suntem foarte asemanatori ierbivorelor si suntem foarte diferiti de carnivori si omnivorii adevarati.1,2,3 Cercetarile au aratat ca cu cat mancam mai multa carne, cu atat devenim mai slabiti- boli ale inimii, cancer, diabet, osteoporoza si orice alta boala degenerativa majora. Este greu de sustinut ca sta in natura umana consumul de carne, avand in vedere efectele negative asupra sanatatii noastre.
Este un articol lung, asa ca va prezentam si o varianta prescurtata:
• Asa zisii nostri "dinti canini" sunt ”canini” doar cu numele. Si alte ierbivore (precum gorilele, caii si hipopotamii) au ”canini”, iar cimpanzeii, care sunt exclusiv vegani au canini masivi comparativ cu ai nostri. (vezi poza de mai jos)
• Stramosii nostri de acum aproape patru milioane de ani erau aproape exclusiv vegetarieini (sursa, articolul #5)
• Caracterul nostru omnivor consta in faptul ca suntem capabili sa mancam carne, (util din punct de vedere al supravietuirii, daca ar exista doar carne ca hrana), insa corpul nostru nu este construit ca acest consum de carne sa fie o parte normala, semnificativa a alimentatiei noastre.
• Animalele ce ne seamana cel mai mult, celelalte primate, consuma aproape exclusiv plante (iar ceea ce consuma in principal ca produs nevegetal, de obicei nu este carnea, ci sunt termitele)
• Dintii, saliva, acidul gastric si intestinele noastre sunt similare celorlalte animale ce consuma vegetale si foarte diferite de ale carnivorelor si adevaratelor omnivore.
• Dintre animale, cele mai longevive sunt ierbivorele iar oamenii fac cu siguranta parte din aceasta categorie ( si da, acest lucru era adevarat chiar si inainte de dezvoltarea medicinii moderne).
• Dormim un numar de ore similar ierbivorelor si mai mic comparativ cu carnivorele si adevaratele omnivore.
• Cea mai comuna cauza a mortii la oameni prin sufocare este consumul de carne (sursa). Adevaratii carnivori si omnivori nu au aceasta problema.
Cititorul consumator de carne probabil a adunat déjà o duzina de obiectii inainte sa fi citit continuarea articolului si ma voi referi in mod specific la acele obiectii, insa mai intai as dori sa le prezint in mare: Este in natura umana sa vrei sa simti ca ceea faci tu este corect, adecvat si logic. Atunci cand ne confruntam cu ceva ce ar putea indica faptul ca practicile noastre actuale nu sunt cele mai bune, déjà devine incomod.
Fie putem considera ca alegerile noastre nu au fost chiar cele mai bune, ceea ce este extrem de neplacut, fie refuzam acele premize fara a le lua in seama, asa incat sa nu ne simtim rau in legatura cu actiunile noastre. Iar aceasta este abordarea cea mai comoda. Si facem acest lucru cautand in mintea noastra orice argument ce ne-ar putea justifica comportamentul actual si ar indica ca cealalta abordare este gresita. Aceasta practica este atat de uzuala incat psihologii i-au pus si un nume: disonanta cognitiva.
Sa ne gandim putin: Sentimentul ca actiunile noastre actuale sunt corecte nu se bazeaza pe argumentele noastre. Mai degraba, apar intai actiunile si abia apoi cautam argumente care sa ne sustina aceste actiuni. Daca am fi cu adevarat logici, mai intai am gasi dovezi si abia apoi am alege modul de a actiona. Dar de cele mai multe ori insa este pe dos intrucat este mult prea dificil sa acceptam ca am gresit.
Vegan bodybuilders-ii spulbera mitul ca veganii sunt slabi si subnutriti.
Si acest lucru este in mod particular adevarat cand se pune problema vegetarianismului. Este simplu de identificat intrucat argumentele impotriva alimentatiei vegetariene sunt extreme comparativ cu ale altor teme. O persoana care, in mod normal nu ar sugera ceva asa de fantastic precum ideea ca plantele gandesc si simt durere, dintr-o data sustine un astfel de argument atunci cand este pusa sub semnul intrebarii alimentatia ei bazata pe carne, incercand astfel sa o justifice. Este in natura umana.
Si eu am fost in situatia in care probabil sunt acum cei mai multi cititori. Cu mult timp in urma, obiceiurile mele culinare au fost provocate de o carte de care am dat intr-o librarie. Nu am luat-o atunci in serios intrucat vroiam sa continui sa mananc carne. Am crescut cu carne, si imi placea. Si mai era un motiv: am crescut intr-o mica ferma unde erau crescuti si omorati pui. Daca as fi acceptat ipotezele cartii ar fi insemnat cu adevarat sa recunosc ca nu am facut cele mai bune alegeri.
Asa incat am ales tot felul de motive slabe pentru a-mi justifica comportamentul. Dar acolo in interiorul meu stiam ca ma pacalesc si ca practic eram un las. In momentul in care am analizat sincer argumentele, am incetat sa mai mananc animale. Din acel moment nu a mai existat o alta alegere logica. Asta s-a intamplat acum 25 de ani si este cea mai buna decizie pe care am luat-o.
Si astfel te provoc: opreste-te din a incerca sa gasesti motive pentru care eu ”cu siguranta” gresesc, chiar inainte de a fi facut efortul sa citesti intregul articol. Mai degraba, citeste-l si gandeste-te la el decat sa cauti argumente pentru a-l discredita. E foarte posibil sa fii in dezacord dupa ce l-ai citit – dar nu inainte.
Cititorii consumatori de carne, considera necesara infrangerea mea, sau cel putin asa gandesc, dar hai sa picam de comun acord ca trebuie sa oferim dovezi cat mai multe si mai pertinente pentru a ne sustine pozitia. Nu putem considera ca un singur argument este suficient, asa cum cred cei mai multi critici ai mei. Dovezile pro alimentatie vegetariana ale oamenilor sunt clare, convingatoare si coplesitoare.
Cu siguranta exista dovezi si pentru cealalta parte dar nu la fel de puternice. In timp ce tu crezi ca acest lucru este evident, eu mentionez acest lucru deoarece criticii mei cred ca cei ce prezinta dovezile cele mai slabe si mai putine, sunt cei mai convingatori. Au cumva senzatia ca toate dovezile pe care eu le aduc, pur si simplu dispar, in fata singurului lor argument
Expus grafic, ar fi ceva de genul:
Dovezi ale faptului ca oamenii sunt vegetarieni Dovezi ale faptului ca oamenii sunt omnivori
Multi cred ca cele cateva dovezi din cutia rosie le fac pozitia de nemiscat. Dar nu este asa. Singura varianta de a face o pozitie de nemiscat este prezentarea cat mai multor dovezi puternice, si nu pretinzand ca de fapt, cutia verde nu exista.
Cele mai intalnite contra-argumente
Chimpanzee: Pretty amazing canines for an animal that's as much as 99% vegetarian (and whose main non-veg food isn't meat, it's termites). (Source: Creative Commons)
"Oamenii au canini. Punct"
Asa zisii dinti canini sunt canini doar ca nume. Adevarul este ca acesti asa zisii dinti canini sunt foarte diferiti de dintii canidelor, care sunt cu adevarat lungi si ascutiti. Dintii nostri sunt foarte diferiti de ai lor. De fapt, si alte animale ierbivore (precum gorilele, caii, hipopotamii si cimpanzeii) au astfel de canini, care de obicei, sunt folositi mai degraba pentru a se apara decat pentru a manca. Priviti doar imaginea acestui cimpanzeu din dreapta si luati in calcul ca in procent de 99% este ierbivor (si acel procent mic pana la 100% nu il reprezinta carnea, ci de obicei, termitele) Si sa ne amintim ca suntem mult mai similari cimpanzeilor decat oricarui alt animal.
John A. McDougall, M.D.are un punct de vedere interesant:
Dentitia noastra a evoluat prin procesarea amidonului, fructelor si legumelor si nu prin mestecarea carnii. Asa zişii nostri dinti canini nu se compara cu dintii ascutiti ai carnivorilor adevarati. Tin cursuri in fiecare an unui numar de cel putin 10.000 dentisti, orelisti, specialisti in igiena dentara si mereu ii rog sa imi arate si mie caninii din gura unui om – acei dinti similari dintilor pisicilor si cainilor – inca astept sa vad primul dinte canin ascutit al unui om.
Daca sunt indoieli cu privire la acesta observatie, mergeti chiar acum la oglinda – probabil ca ati invatat sa numiti cei patru dinti laterali din fata, „dinti canini” – dar acestia nu seamana in niciun fel cu dintii ascutiti, taiosi ai carnivorelor adevarate – dinţii noştri laterali sunt scurţi, neascuţiţi şi plaţi la varf (sau chiar uşor rotunjiţi).
Şi nici nu funcţioneaza precum dinţii canini adevaraţi. Aţi remarcat pe cineva vreodata folosind in mod specific aceşti dinţi pentru a sfaşia carnea sau pentru a o mesteca? Nici eu. Mandibula unui animal carnivor se misca foarte putin dintr-o parte in alta – este fixa, folosita pentru a deschide si inchide, ceea ce confera putere si stabilitate muscaturii puternice. Asemanator animalelor ierbivore, falca noastra se misca inainte si inapoi, dintr-o parte in alta, este folosita pentru a inchide si deschide, pentru a rupe bucati din legume si pentru a le marunti cu molarii nostri plati.
Iubesc acest argument al caninilor intrucat, cei ce il folosesc pun atat de mult accent pe el, insistand pe faptul ca oamenii au canini si ca atare considera ca au castigat cu acest contra-argument, si gata, discutia este incheiata!. Dar cand descopera ca s-au inselat, dintr-o data, acest subiect referitor la canini nu mai este asa important, si ca atare, trec la urmatorul argument eronat, ca si cum primul nici nu ar fi existat.
Astfel, motivatia lor este nesustinuta: nu au fost niciodata cu adevarat interesati in a analiza dovezile, ci doar in a avea dreptate. Si acum sincer, daca cineva crede ca acesti dinti canini sunt primul si ultimul argument in dezbaterea ierbivor versus omnivor, si descopera apoi ca s-au inselat in aceasta privinta, atunci asta ar trebui sa le spuna ceva. Dar oare le spune? Nu. Daca aveti nevoie de dovezi, iata-le.
"Oamenii au mancat intotdeauna carne."
Nu, nu este asa. Doar afirmand ca oamenii au mancat dintotdeauna carne, nu inseamna ca este si adevarat. Si va voi oferi imediat dovezi pentru acest lucru. Ceea ce este insa si mai important este ca, spre deosebire de alte animale, oamenii pot actiona dincolo de instinct. Acest lucru inseamna ca daca oamenii au inceput sa manance carne, au facut-o doar ca o alegere interesanta si nu pentru ca asta favoriza biologia lor.
Chiar ar trebui sa analizam sistemul nostru digestiv pentru a avea dovezile pertinente despre ceea ce este optim din punct de vedere al alimentatiei, si nu doar ceea ce au ales unii oameni sa consume. Altfel, peste o mie de ani, antropologii vor ajunge la concluzia ca este natural sa consumam McDonald's doar pentru ca oamenii anului 2011 consumau in cantitati mari.
Voi analiza imediat, in detaliu, comportamentul alimentar al oamenilor, la inceputuri.
"Suntem capabili sa mancam carne, de aceea suntem omnivori. Punct."
Bine, in regula, atunci şi pisicile sunt omnivore. Hrana aceasta comerciala pentru pisici, atat uscata cat şi la conserva, conţine orez, porumb, grau. Şi de fapt, sunt oameni care işi hranesc pisicile cu alimente pur vegetale, fara niciun fel de carne.
Insa pisicile sunt cu adevarat carnivore. Nu le numim omnivore doar pentru ca mananca produse ce sunt in contradicţie cu natura lor. Asta ar fi destul de prostesc. Şi nimeni nu susţine acest argument in privinţa pisicilor.
Dar cu mult entuziasm il susţin in privinţa oamenilor. In orice caz, abordarea nu poate funcţiona in ambele sensuri: fie nu presupunem ca oamenii sunt omnivori doar pentru ca mananca carne, fie aplicam acelaşi standard şi altor animale şi presupunem ca pisicile sunt de asemenea, omnivore. Deci ce varianta alegem?
"Oamenii sunt omnivori."
Şi atunci ce reprezinta un omnivor? Daca este un animal capabil sa manance atat plante cat şi carne, şi face asta in permanenţa, atunci da, suntem omnivori, dar atunci acelaşi lucru este valabil şi pentru pisici (vezi mai sus). Un omnivor adevarat are un corp optim dezvoltat pentru a se hrani atat cu plante cat şi cu carne. In privinţa celorlalte animale putem analiza ce mananca in salbaticie pentru a descopri preferinţele lor culinare, in schimb oamenii şi-au pierdut instinctele cu mult timp in urma, şi ca atare, am putea analiza doar anatomia şi sistemul nostru digestiv. Iar rezultatele sunt convingatoare. Topicul “omnivor” il voi detalia mai jos.
"Nu eşti doctor de aceea nu ai dreptate. Ura, am invins!"
Ce este şi mai caraghios este ca nici cei ce spun acest lucru nu sunt doctori, insa nu cred ca trebuie sa fii doctor pentru a afirma ceea ce afirma ei.
In orice caz, medicii de buna credinţa susţin cam aceleaşi lucruri pe care le susţin şi eu aici. De exemplu, iata un articol al lui Dr. John McDougall şi unul al lui Dr. Milton R. Mills (ambii doctori). Ma intreb daca aceia de imi trimit mesaje cum ca sunt un idiot, dupa ce au citit acest articol, ar fi in stare sa trimita aceleaşi mesaje şi acestor medici, spunandu-le ca sunt nişte idioţi.
"Vitamina B12. Punct."
Şi nu glumesc cand spun "Punct" dupa fiecare contra-argument. Oamenii spun aceste lucruri exact sub aceasta forma.
B12 nu este produsa de catre animale ci de o bacterie (sursa). Se gaseşte acolo unde lucrurile sunt murdare. (iar carnea este murdara) . Astfel, din punct de vedere istoric, se explica destul de uşor de ce am putut obţine cu uşurinţa vitamina B12, intrucat pana mai de curand, nu am trait intr-un spaţiu foarte igienizat. Plantele scoase din pamant şi nespalate au B12 din sol (sursa).
Veganii ar trebui sa ia un supliment de B12, şi asta nu pentru ca alimentaţia pur vegetariana este nenaturala, ci doar pentru ca alimentaţia moderna este prea curata pentru a conţine surse naturale de B12.
B12 se gaseşte de asemenea in lacuri, inainte ca apa sa fie igienizata (sursa). De asemenea luaţi in calcul ca cimpanzeii se hranesc cu termite, ca produs nevegetal, şi care sunt pline de B12. (sursa)
Şi fiindca a venit vorba, nevoia noastra de B12 este foarte mica -- 3 micrograme/ zi. Şi nu miligrame ci micrograme. Cantitatea de B12 de care avem nevoie intreaga noastra viaţa este mai mica de patru boabe de orez (mai mult despre vitamina B12, in articolul lui John McDougall, M.D)
"Alte primate mananca carne."
Nu prea. Surse variate (mai jos) susţin ca cimpanzeii au o alimentaţie bazata in proporţie de 95-99% pe plante, iar hrana numarul 1 nevegetala nu este carne, ci termitele. Şi de asemenea, sa ne reamintim ca primatele sunt inteligente şi pot face alegeri nu numai bazandu-se pe instinct, aşa cum fac oamenii, astfel incat, cantitatea mica de carne pe care o consuma poate fi pur şi simplu o alegere, şi nu un instinct. Ideea ca primatele sunt un bun exemplu pentru alegerea oamenilor de a manca carne cu siguranţa nu a impresionat pe unul din cei mai mari cercetatori ai primatelor, Jane Goodall. Goodall este vegetariana.
Despre alimentaţia primatelor voi vorbi mai jos.
"Nu iei in calcul evoluţia."
Bineinţeles ca nu. Deprinderile vanatoreşti ale oamenilor sunt relativ recente in istoria umanitaţii in schimb evoluţia se intinde pe o perioada mult mai mare de timp. Pe scurt, nu vanam de aşa de mult timp ca anatomia noastra sa favorizeze alimentaţia combinata de plante şi carne.
Dar nu au mancat oamenii carne dintotdeauna?
Intr-un singur cuvant, nu şi vom discuta acest lucru mai incolo, insa acum exista ceva mai important: Chiar daca ar fi facut-o, nu conteaza. Şi aceast lucru intrucat oamenii acţioneaza mai mult pe baza de idée decat din instinct. Alte animale sunt programate sa ştie ce este hrana. Noi nu suntem. Pentru noi este un comportament invaţat. Sau in unele cazuri un comportament ghicit. Putem face alegeri despre ceea ce ar trebui sa mancam chiar daca este impotriva sanataţii noastre, aşa cum fac zilnic milioane de oameni ce mananca la McDonald's.
Daca stramoşii noştri mancau carne, erau doar fiinţe umane ce faceau alegeri şi nu consumau din instinct. Gandiţi-va: chiar credeţi ca oamenii din peşteri erau experţi in nutriţie? Daca da, ce alte decizii majore ale vieţii voastre a-ţi lasa pe mana lor?
Din nou, cea mai buna dovada este propriul nostru corp. Dar sa ne intoarcem la presupunerea ca stramoşii noştri mancau carne. Nu imi vine in minte un exemplu mai potrivit pentru o situaţie in care oamenii cred ca ceva este adevarat doar pentru ca işi asuma acel lucru.
Toţi am crescut cu ideea ca stramoşii noştri mancau carne, dar de unde am preluat aceasta idee? Sa fie adevarat doar pentru ca face parte din conştiinţa colectiva? Şi mai important, ce susţin dovezile?
John A. McDougall, M.D., unul din cei mai mari experţi in relaţia dintre alimentaţie şi boala spune ca stramoşii noştri de acum cel puţin patru milioane de ani se hraneau aproape exclusiv cu plante (sursa, articolul #5). Mulţi alţi oameni de ştiinţa considera ca, la origini, omul era in mare parte vegetarian. (vezi articolele scrise de Grande & Leckie and Derek Wall.) Şi apoi mai exista una din cele mai noi cercetari:
Robert W. Sussman, Ph.D., profesor de antropologie la Arts & Sciences, a susţinut o prezentare scurta pentru presa despre "Meniul primilor stramoşi" din cadrul Intalnirii Anuale de Ştiinţa a Asociaţiei Americane pentru Evoluţie Ştiinţifica.....Sussman susţine ca primul stramoş nu era un ucigaş agresiv. El prezinta o noua teorie, pe baza datelor despre fosile şi a primatelor existente, conform careia primatele au fost prada timp de milioane de ani, ceea ce a influenţat enorm evoluţia primilor stramoşi.
"Inteligenţa noastra, cooperarea şi multe alte caracteristici ale omului modern s-au dezvoltat din incercarile noastre de a pacali pradatorul," susţine Sussman.... Ideea de "Omul Vanator" este paradigma general acceptata in evoluţia omului. "S-a dezvoltat dintr-o ideologie iudeico-creştina de baza, conform careia omul este construit sa fie rau, agresiv şi un ucigaş natural. Şi de fapt, daca analizezi fosilele şi dovezile despre primate in viaţa, chiar nu este adevarat."
Cercetarea lui Sussman se bazeaza pe studiul datelor despre fosilele cu origini de acum aproape şapte milioane de ani "Cele mai multe teorii ale Omului Vanator nu au reuşit sa incorporeze aceste date cheie despre fosile" , spune Sussman. "Noi am vrut dovezi, nu doar teorie. Am examinat in profunzime literatura disponibila despre cranii, oase, amprente şi dovezile despre mediu, atat despre stramoşii hominizi cat şi pradatorii ce au existat in aceeaşi perioada." ...
Insa Sussman şi Hart au descoperit ca Australopithecus afarensis nu avea dentiţia formata pentru a manca carne. "Nu avea lamele ascuţite pentru forfecare, necesare reţinerii şi taierii acestor alimente", spune Sussman. "Aceşti primi stramoşi pur şi simplu nu puteau manca carne. Şi daca nu puteau manca carne, de ce ar fi vanat?"
Primii stramoşi nu puteau consuma o cantitate mare de carne inainte de descoperirea şi controlul focului şi momentul in care a devenit posibil gatitul. Sussman indica faptul ca primele instrumente au aparut acum aproape 2 milioane de ani. Iar primele dovezi asupra focului dateaza de acum 800,000 ani.
Bio-Medicine.org, 2006
Chiar daca unii oameni preistorici vanau animale, aceasta s-a intamplat relativ recent daca ne raportam la perioada lunga de existenta a omului pe pamant. Cu siguranta nu s-a petrecut cu aşa de mult timp in urma incat corpurile noastre sa se fi adaptat, de-a lungul procesului evolutiv. Si iata o dovada: Populatia de Massai din Kenya, care inca consuma in principal vanat, are cea mai mica speranţa de viata din lume (Fuhrman).
In orice caz, ideea conform careia stramosii nostri probabil au decis sa imite alte animale mancand carne, nu este chiar un argument convingator pentru a susţine ca este natural sa facem acest lucru. A lua in calcul faptul ca oamenii pot actiona fara a se baza pe instinct, a analiza comportamentul omului de-a lungul timpului, nu este la fel de convingator cu a analiza anatomia si efectele asupra sanatatii - - ceea ce vom face in cateva momente.
Luand in calcul celelalte primate
Cele mai apropiate rude al noastre din regnul animalelor sunt, cu siguranta, primatele. Ele ne ofera catva indicii despre alimentatia nostra ideala, de vreme ce anatomia noastra este atat de similara. Foarte putine dintre ele mananca o cantitate semnificativa de carne, iar cele ce o fac, de obicei, se limiteaza la insecte, si nu la carne de porc, vaca sau pui. Jane Goodall, recunoscuta pentru studiile ei de-a lungul unei perioade lungi de timp, realizate traind printre maimute, a descoperit ca se intampla foarte rar ca primatele observate de ea sa fi mancat alte animale. Criticii s-au agatat de faptul ca Goodall descoperise ca, ocazional, primatele mancau carne.
Insa cuvantul cheie aici este ocazional. Daca am consuma carne la fel de rar ca celelalte primate, starea noastra de sanatate ar fi cu siguranta mult mai buna. Se pare ca nici insasi Goodall nu a fost chiar impresionata de faptul ca, ocazional, primatele mananca carne: Jane Goodall este vegetariana.
Chimpanzee: Eats 95-99% plants, and most of the rest is termites (not meat). (Source: Creative Commons)
Cat de nesemnificativ este consumul de carne al celorlalte primate? Acest articol despre obiceiurile culinare ale primatelor, articol realizat la Harvard, prezinta si un grafic al alimentelor consumate de cimpanzei si maimute (Fig. 3) iar carnea nu apare acolo. Acestea consuma fructe, seminte, frunze, flori si samburi. Exista o categorie numita ”altele”, ce reprezinta mai putin de 5% din hrana pentru, si chiar mai putin de 1% pentru cimpanzei si maimutele guenon. Gradina zoologica din Honolulu indica o cifra mai mare, stabilind consumul de alimente, altele decat plantele, al cimpanzeilor la 5%, aici fiind incluse si termitele. (Apropos, termitele sunt o sursa bogata de B 12). Craig B. Stanford, Ph.D spune ca "cimpanzeii sunt mari consumatori de fructe iar din timpul total alocat alimentaţiei, numai 3% este alocat consumului de carne, mai putin decat in aproape orice perioada a omenirii”(sursa) Oricum am lua-o, primatele consuma in proportie de 95-99% plante.
Ceea ce indica un alt punct: acei oameni ce sustin cu inversunare ca cimpanzeii sunt omnivori, in afara de faptul ca ignora procentul aproape inexistent de carne pe care acestia il consuma, ignora si faptul ca acele alimente ce nu fac parte din categoria de vegetale, nu sunt acelasi lucru cu ceea ce mananca oamenii. Cimpanzeii nu mananca nici carne de vita si nici de pui. Iar oamenii nu mananca termite. Ideea ca aceasta alimentatie tipic americana bazata aproape numai pe carne poate fi justificata prin faptul ca cimpanzeii consuma poate 5% altceva decat plante, si in niciun caz vita sau pui ci termite, este de-a dreptul stupida.
Acum sa folosim cifra din acel articol realizat de catre Harvard si sa il rotunjim la generoasa cifra de 1%. Daca ar fi vorba de carne de vita- ceea ce nu este cazul – cam cata carne ar fi? Pentru un om adult, cu greu o cantitate de 8 grame pe zi. Adica 1/9 dintr-un morcov mediu. Luati un morcov, taiati-l in noua bucati, astfel fiecare bucata reprezinta cantitatea de carne pe care am trebui sa o consumam zilnic, pentru a avea o alimentatie similara cimpanzeilor. Da, cam asta inseamna impresionantul caracter ”omnivor” al cimpanzeilor.
Iata ce spune un alt scriitor:
"Carnea reprezinta pana la 1.4% din alimentatia cimpanzeilor, ceea ce in orice studiu sau analiza statistica ar fi, din punct de vedere cantitativ, un procent nesemnificativ. In cadrul studiilor longitudinale s-a descoperit ca 90% din prada este produsa de catre masculi, si intrucat, femelele vaneaza foarte rar, primesc o mica parte din prada cersind-o, si numai daca sunt de acord sa se imperecheze.......
Rar, se intampla ca cimpanzeii sa omoare si sa manance puii de cimpanzeu. Deci, daca urmam logica acestor concluzii, oamenii ar trebui sa isi omoare si sa manance puii, carnea ar trebui sa reprezinte pana la 1.4% din alimentatie iar femeia ar putea primi carne doar daca cerseste si i se ofera barbatului pentru imperechere! (sursa).
Luati de asemenea in calcul faptul ca, desi primatele consuma foarte rar carne, acest lucru se intampla intrucat sunt inteligente, si exact ca si oamenii, pot face alegeri fara a se baza pe instinct. Asa cum au spus si alti scriitori, ”daca cimpanzeii omoara, nu fac acest lucru neaparat pentru hrana, ci este mai degraba un ritual”. In 2006, ziarul Nature a publicat un studiu despre cultura cimpanzeilor – comportamente copiate si nu genetice” (vezi si ”Caz inchis: gorilele au o cultura”.)
Eugene Khutoryansky care crede ca este natural consumul de carne, totusi atentioneaza asupra faptului ca ar trebui sa ne dea putin de gandit, implicatiile comportamentului cimpanzeilor ce omoara:
Consumul de carne este natural, in sensul ca si alte animale fac acest lucru. De fapt, ocazional chiar cimpanzeii, cele mai apropiate rude ale noastre, fac acest lucru. Totusi sunt si alte lucruri ce ar putea fi considerate naturale. De exemplu, cimpanzeii masculi violeaza femelele din comunitatea lor.
Uneori cimpanzeii se angajeaza in lupte organizate impotriva altor comunitati de cimpanzei, pentru ocuparea unui teritoriu. Uneori, in momente de furie, masculii cimpanzei iau pui si le strivesc capetele de bolovani. In anumite momente consuma carne si uneori chiar comit acte de canibalism, chiar daca exista o cantitate suficienta de hrana din alte surse.
Deci este absolut natural consumul de carne.
Totusi, faptul ca este natural nu inseamna ca este, din punct de vedere etic, si admisibil. Daca consideram ca a manca carne este admisibil din punct de vedere etic, doar pentru ca si alte animale fac acest lucru, atunci am putea deduce ca nu este nimic in neregula cu violul, canibalismul, infanticidul, lucruri ce poa avea loc in mod obisnuit in lumea animalelor (sursa).
Ce inseamna sa fii omnivor
Nu exista nicio indoiala in legatura cu capacitatea oamenilor de a digera carnea. Dar numai pentru ca suntem capabili nu inseamna ca si trebuie sau ca este bine pentru noi. Putem digera si carton. Dar asta nu inseamna ca si trebuie. Dupa cum spuneam si mai devreme, hrana gasita in comert pentru pisici include orez, porumb si grau. Si totusi este clar ca picile sunt carnivore adevarate. Insa nu le numim omnivore doar pentru ca mananca si alimente ce practic sunt in contradictie cu natura lor. Ar fi cam stupid. Si totusi nimeni nu sustine acest lucru in privinta pisicilor. Insa, cu mult entuziasm, sustin acest lucru in privinta oamenilor.
McDougall explica cum abilitatea noastra de a digera carne nu a impiedicat supravietuirea rasei umane, insa isi pune amprenta pe durata de viata:
"Este clar ca aceasta alimentatie pe baza de carne a fost adecvata pentru sustinerea cresterii si vietii in perioada de succes a reproducerii. Pentru a naste si creste copii avem nevoie sa traim 20 – 30 ani, si in mod intamplator, speranta medie de viata a acestor oameni este cam acolo.
Cele cateva populatii de vanatori- culegatori ce au supravietuit si in secolul 21 se regasesc in zone izolate ale planetei – Arctica, junglele Americii de Sud si Africa – unele din cele mai provocatoare zone din perspectiva supravietuirii. Speranta lor de viata este limitata la 25 spre 30 de ani iar mortalitatea infantila este de 40% spre 50%. Din fericire, aceste populatii de vanatori- culegatori au supravietuit, dar luand in calcul efortul lor intens si speranta mica de viata, nu le-as numi printre societatile de succes.”
Problema cu termenul ”omnivor” este ca se utilizeaza in moduri diferite. Multi sustin, ca daca o primata mananca ceva carne, indiferent cat de putina si nesemnificativa, atunci poc! – este omnivora. Insa pisicile mananca cantitati serioase de orez, grau si porumb si cu siguranta, au mai multe plante in alimentatia lor, decat carnea din alimentatia primatelor.
Asadar, de ce insista acesti oameni ca primatele, indiferent de cantitate nesemnificativa de carne consumata, sa fie numite omnivore, in timp ce pisicile, indiferent de cate plante consuma sunt tot carnivore?
Si dupa ce cred ca au dovedit caracterul omnivor al primatelor, folosesc acest ”fapt” pentru a justifica acea cantitate imensa de carne pe care o consuma oamenii din zilele noastre. Acest lucru este cu siguranta ridicol.
O definitie ceva mai rezonabila ar fi aceea ca omnivorele mananca in mod constant cantitati mari atat de plante cat si de carne. O creatura ce consuma carne mai putin de 5% din totalul caloric, nu prea imi pare omnivora. (Aici intra si alte primate, stramosii nostri, si populatia Okinawans). Insa, daca insistati ca aceste creaturi sunt omnivore, atunci sunt de acord- doar daca sunteti de acord ca oamenii ar trebui sa consume mai putin de 5% din totalul caloric din carne, exact asa cum consuma celelalte primate considerate „omnivore”. Si de asemenea, ca pisicile sunt omnivore.
Oamenilor le lipseste dorinta de a manca animalele integral
Carnivorele adevarate (si omnivorele) saliveaza la ideea de a manca animalele de prada in intregime, atunci cand le vad. Oamenii nu. Mancam doar parti ale corpului intrucat au fost separate de corp si ulterior procesate, si intrucat am crescut mancand asa ceva, pare absolut normal.
Este uimitor ce am reusit sa intelegem ca facand diferenta dintre animale si hrana. Dupa cum se mentioneaza in GoVeg:
In timp ce animalele carnivore simt o placere imensa in a omori animale si a le manca carnea cruda, daca un om ar omori un animal cu mainile goale si ar fora in cadravu, ar fi considerat nebun. Animalele carnivore sunt excitate de mirosul sangelui proaspat si de emotia vanatului. Pe de alta parte, cei mai multi oameni sunt revoltati atunci cand vad carnea macra si nu pot tolera urletele animalelor sfasiate si apoi omorate.
Adevarul sangeros al consumarii animalelor ne repugna, un motiv in plus ca nu am fost construiti sa mancam carne.
Puneti-va urmatoarea intrebare: Cand vedeti un cadavru de animal pe marginea strazii, va opriti pentru o gustare? Va face sa salivati o pasare moarta? Aveti fantezii despre cum ati ucide o vaca cu mainile goale pe care apoi sa o mancati asa, cruda? Daca raspundeti cu ”nu”, felicitari – sunteti un ierbivor normal uman – fie ca va place fie ca nu. Pur si simplu oamenii nu au fost construiti sa manance carne.
Oamenilor le lipsesc atat forta fizica a carnivorelor cat si instinctul de a omori animale si de a le devora corpul crud. Iata unul din paragrafele mele preferate scrise de John A. McDougall, M.D.:
Pisicile sunt obligatoriu carnivore – ele ar trebui sa aibe o alimentatie bazata in primul rand pe carne; iar papilele lor gustative reflecta acest lucru, abandonand acei senzori de pe limba ce raspund la carbohidratii dulci. Cainii sunt omnivori- au pastrat ambele tipuri de papile gustative, bucurandu-se atat de carbohidrati cat si aminoacizi. Limba omului raspunde cu multa placere la dulce (carbohidrati) dar a pierdut gustul pentru aminoacizi, asa incat suntem fara indoiala in categoria ierbivorelor (consumatori de plante).
Multi dintre prietenii si rudele voastre sunt in confuzie crezand ca oamenii sunt omnivori: intrucat au nevoie de plante si carne in alimentatia lor. Oamenii par a fi omnivori intrucat au abilitatea de a ”imbunatati” carnea cu sare si sosuri (barbecue, dulce sau acru, marinat etc), atat cat este necesar pentru a fi gustoasa. Si puteti sa verificati acest lucru. Prima persoana pe care o intalniti si care sustine ca de fapt carnea este ”gustoasa”, incercati sa o convingeti sa manance in fata voastra o farfurie plina cu carne fiarta de vaca sau pui, insa necondimentata - si urmariti lipsa de placere.
Oferiti apoi aceeasi hrana unei pisici sau unui caine si urmariti cu cata nerabdare mananca. Dar mai greu veti intalni o persoana care sa nu aprecieze un castron cu banane perfecte si coapte- incercati apoi sa dati aceasta mancare dulce pisicii. Un observator atent stie ca papilele gustative ale unui animal nu sunt erori ale naturii – ele indica cu claritate ce ar trebui sa consume acel animal.
Compararea omului cu celelalte animale
Fiziologia omului este foarte similara cu cea a altor consumatoare de plante si destul de diferita de a carnivorelor. Ceea ce imi spune ca cei ce imi trimit mesaje pentru a ma contrazice, pur si simplu neaga datele din tabelul urmator. Ei sustin pur si simplu argumente de tipul (oamenii au canini), anulate de datele de mai jos.
Urmatorul tabel face parte dintr-o carte detaliata la sfarsit.
Carnivor Ierbivor Omul
Are gheare Fara gheare Fara gheare
Nu are pori pe piele; transpira prin limba pentru a racori trupul Transpira prin milioanele de pori din piele Transpira prin milioanele de pori din piele
Dinti frontali cu varf ascutit pentru a sfasia carnea Fara dinti frontali cu varf ascutit Fara dinti frontali cu varf ascutit
Fara molari plati pentru a marunti hrana Are molari plati pentru a marunti hrana Are molari plati pentru a marunti hrana
Glande salivare mici ( nu sunt necesare pentru a realiza o predigerare a granelor si fructelor) Glande salivare bine dezvoltate, necesare predigerarii grauntelor si fructelor Glande salivare bine dezvoltate, necesare predigerarii grauntelor si fructelor
Saliva acida; nu exista enzime ptialine pentru predigerarea grauntelor Saliva alcalina; exista multa ptialina pentru predigerarea grauntelor Saliva alcalina; exista multa ptialina pentru predigerarea grauntelor
Acid hidrocloric puternic in stomac pentru a digera muschii, oasele etc. animalelor Acidul din stomac este de 20 de ori mai slab decat cel al carnivorilor Acidul din stomac este de 20 de ori mai slab decat cel al carnivorilor
Tractul instentinal de doar 3 ori lungimea corpului, asa incat carnea aflata in putrefactie sa poata parasi corpul rapid Tractul intestinal de cateva ori mai mare decat lungimea corpului (plantele putrezesc mult mai lent asa incat au suficient timp sa treaca prin corp) Tractul intestinal de cateva ori mai mare decat lungimea corpului
Un grafic asemanator intr-un articol al lui Milton R. Mills, M.D.
Carnivorele
Animalele carnivore inclusiv leul, cainele, lupul, pisica etc. au cateva caracteristici unice, ce le diferentiaza de celelalte animale. Toate poseda un sistem digestiv simplu si scurt – de doar trei ori lungimea corpului. Si acest lucru intrucat carnea putrezeste foarte repede iar elementele aflate in putrefactie pot otravi circulatia sangvina daca stau prea mult timp in corp.
Astfel, tractul digestiv scurt s-a dezvoltat pentru a permite expulzarea rapida a bacteriilor de putrefactie din carnea ce se descopune la fel ca si acidul hidrocloric din stomac aflat intr-o cantitate de 10 ori mai mare decat cel din stomacul ierbivoreleor (pentru a digera tesuturile fibroase si oasele).
Animalele carnivore ce vaneaza noaptea pentru ca e rece si dorm pe parcursul zilei cand este cald, nu au nevoie de glande sudoripare pentru a-si racori corpul; ele nu transpira prin piele ci prin limba. Pe de alta parte, animalele ierbivore cum sunt vacile, caii, zebrele, caprioarele etc. stau mult timp in soare si transpira prin piele pentru a-si racori corpul. Dar diferenta cea mai mare dintre carnivore si celelalte animale consta in dinti.
Pe langa ghearele ascutite, intrucat carnivorele trebuie sa omoare in primul rand cu dintii, poseda falci puternice si canini ascutiti si alungiti pentru a strapunge adanc si pentru a rupe carnea. Nu au molari (plati, pe partile laterale in spate) pe care ierbivorele ii folosesc sa marunteasca hrana. Spre deosbire de graunte, carnea nu trebuie mestecata in gura pentru a fi predigerata; ea este digerata in cea mai mare parte in stomac si intestine. De exemplu o pisica aproape ca nu poate mesteca.
Ierbivorele
Animalele ce mananca iarba si frunze (elefanti, vaci, oi, lame etc.) traiesc pe iarba, buruieni si alte plante ce sunt aspre si dure. Digestia acestor alimente incepe in gura, prin enzima ptialina din saliva. Aceste alimente sunt mestecate bine si amestecate cu ptialina pentru a putea fi sfaramate.
Din acest motiv ierbivorele au 24 dinti speciali ”molarii” si miscari laterale necesare maruntirii hranei, spre deosebire de miscarea de sus in jos a carnivorelor. Ierbivorele nu au nici gheare si nici dinti ascutiti; beau apa absorbind-o, spre deosebire de carnivore care o lipaie cu limba. Intrucat nu mananca alimente ce intra in putrefactie rapid precum carnivorele, si intrucat hrana pe care o mananca necesita mai mult timp sa fie procesata, sistemul lor digestiv este mai lung – intestinele sunt de 10 ori mai lungi decat corpul.
Un lucru foarte interesant, studii recente au aratat ca o alimentatie pe baza de carne are efecte extrem de daunatoare asupra ierbivorelor. Dr. William Collins, om de stiinta la New York Maimonedes Medical Center, a descoperit ca animalele carnivore au”o capacitate aproape nelimitata de a manevra grasimile saturate si colesterolul”.
Daca o cantitate de 250 grame de grasime animala este adaugata zilnic, de-a lungul unei perioade mai lungi in alimentatia unui iepure, dupa doua luni vasele de sange devin imbibate cu grasime si o boala foarte serioasa se dezvolta, ateroscleroza. Sistemul digestiv al omului, exact precum al iepurelui, nu este construit pentru a digera carnea si, cu cat mananca mai mult cu atat devin mai bolnavi, dupa cum vom vedea mai tarziu.
Animalele ce consuma fructe sunt in principal maimutele antropoide, ultimii stramosi ai omului. Alimentatie lor este bazata in principal din fructe si nuci. Pielea lor contine milioane de pori pentru transpiratie, au molari pentru a macina si mesteca alimentele; saliva lor este alcalina si, exact ca si in cazul animalelor ce mananca frunze si iarba, contine ptialina pentru predigerare. Intestinele lor sunt foarte rasucite si de douasprezece ori mai mari decat lungimea corpului, pentru digestia lenta a fructelor si legumelor.
Omul
Caracteristicile umane sunt din toate punctele de vedere ca cele ale animalelor ce mananca fructe, foarte similar cu ale animalelor ce consuma iarba, si foarte diferite de ale carnivorelor, dupa cum putem vedea si in tabelul de mai sus. Sistemul digestiv uman, structura dintilor si falcilor, functiile corpului sunt complet diferite de ale carnivorelor.
Ca si in cazul maimutelor antropoide, sistemul digestiv uman este de douasprezece ori lungimea corpului; pielea noastra are milioane de pori mici prin care este evaporata apa si racorit corpul prin transpiratie; bem apa absorbind-o exact ca orice alt animal ierbivor; structura dintilor si falcilor este specifica ierbivorelor; iar saliva noastra pentru predigerarea grauntelor. Astfel, din punct de vedere fiziologic omul nu este carnivor – anatomia noastra si sistemul digestiv ne arata ca probabil milioane de ani ne-am hranit cu fructe, nuci, graunte si legume.
Mai mult decat atat, este evident ca instinctele noastre naturale nu sunt de carnivore. Cei mai multi oameni se folosesc de alti oameni pentru a omori animalele pe care le mananca si li s-ar face rau daca ar trebui sa omoare ei insisi. Cei mai multi oameni nu mananca carnea cruda asa cum fac toate carnivorele, oamenii o fierb, coc sau prajesc si o mascheaza cu tot felul de sosuri si condimente, asa incat nu mai are niciun fel de legatura cu carnea cruda.
Un om de stiinta a explicat acest lucru astfel: ”o pisica saliveaza din dorinta de a manca o bucata de carne cruda cand da de mirosul ei, insa nicidecum daca miroase un fruct. Daca un om ar ataca o pasare, i-ar sfasia parti din corpul inca viu cu dintii si i-ar suge sangele inca cald, s-ar putea trage concluzia ca suntem inzestrati cu instinct carnivor. In schimb, un ciorchine de struguri frumosi il face sa saliveze, si chiar daca nu ii este foame va manca fructul intrucat ii place gustul."
Oamenii de stiinta si naturalistii inclusiv Charles Darwin, cel ce a oferit teoria evolutiei, sunt de acord in unanimitate ca primii oameni mancau fructe si legume si ca de-a lungul timpului, anatomia noastra nu s-a schimbat. Cel mai mare om de stiinta suedez, von Linne a afirmat:"Structura omului, atat interna cat si externa, ne arata comparativ cu structura altor animale, ca fructele si legumele suculente constituie hrana lui naturala."
Este astfel clar, in urma studiilor stiintifice, ca din punct de vedere fiziologic, anatomic si instinctiv, omul este perfect adaptat pentru o alimentatie bazata pe fructe, legume, nuci si graunte. Acest lucru este prezentat pe scurt in tabelul de mai sus.
din What's Wrong with Eating Meat,
de Barbara Parham, ©Ananda Marga Publications, 1979
ca sursa modern cititi si articolul The Comparative Anatomy of Eating
Asa cum a spus un alt autor ”Corpul omului nu a fost construit sa prinda sau sa manance animale. Noi nu avem gheare. Dintii nostri nu sfasie carnea. Gura noastra nu poate produce rani atat de serioase si nici nu poate apuca puternic dintr-un animal care inca se zbate, asa cum fac adevaratii carnivori. Nu suntem construiti sa alergam atat de repede incat sa prindem prada. Carnivorii au reflexe destul de rapide pentru a pandi si prinde o victima. Noi nu. Incercati sa prindeti un porc sau o pasare cu mainile goale si vedeti ce se intampla."
Ierbivorele au cea mai mare speranta de viata
In general, ierbivorele au cea mai mare speranta de viata. In capul listei se numara elefantii, caii si cimpanzeii, in timp ce leii, tigrii si lupii sunt la jumatate. Speranta de viata a oamenilor este chiar mai mare decat a elefantilor etc. (valabil chiar si inainte de dezvoltarea medicinii moderne), inca o dovada ca apartinem taberei ierbivorelor.
Dormim exact ca si ierbivorele
Carnivorele dorm cel mai mult, ierbivorele cel mai putin iar omnivorele sunt la mijloc. Ghiciti carui grup i se potriveste somnul nostru. Iata cateva grafice dintr-un articol din Nature (PDF). In mod arbitrar am fost alocati (noi si alte primate) grupului de omnivore, doar pentru ca asta presupun toti ca am fi, dar priviti unde suntem, suntem la sfarsitul graficului, in timp ce aproape toate celelalte omnivore dorm mult mai mult decat noi.
Ne potrivim minunat in graficul ierbivorelor si am pus o bulina mare acolo pentru noi pentru ca vreau sa vedeti cum ne incadram in cele 8 ore de somn pe noapte. Daca folosim o cifra de 6-7 ore pe noapte (indicata ca fiind naturala in urma studiilor pe longevitate), plasarea noastra pe grafic este chiar mai convingatoare.
Omnivorele
Ierbivorele (cel mai scurt somn)
Carnivorele (cel mai lung somn)
"Dar ce putem spune despre dintii canini si vederea binoculara? "
Face parte din constiinta colectiva faptul ca avem ”dinti canini” si ca acest lucru ”dovedeste” ca suntem consumatori de carne. Adevarul este ca nu puteam gasi un argument mai slab.
Dintii canini sunt canini doar cu numele.
Asa zisii ”dinti canini” ai oamenilor sunt diferiti de dintii canini ai canidelor adevarate, dinti care sunt cu adevarat lungi si ascutiti. Dintii nostri chiar nu sunt ca ai lor. De fapt, alte animale ierbivore (precum gorilele si caii) poseda aceiasi asa zisi dinti ”canini”.
Per total, dintii nostri sunt mult mai asemanatori dintilor ierbivorelor decat carnivorelor. De exemplu, noi avem molari (ierbivorele au, carnivorele nu). Incercati sa gasiti molari ca cei umani in gura pisicii.
Falcile se misca dintr-o parte in alta pentru a marunti, exact ca si in cazul ierbivorelor, si total diferit de carnivore. Falcile lor se misca doar in sus si in jos.
Citatul meu preferat, intalnit pe un avizier, replica adusa unei personae ce sustinea acest argument al caninilor:
"Hei Julia—am evoluat cu dintii canini? As vrea sa te vad cum te napustesti asupra unui taur si il sfasii in bucati cu acesti incisivi feroci."
Ceea ce mi se pare foarte amuzant este cat de important este acest argument al dintilor pentru sustinatorii consumului de carne atunci cand indica aspectul dintilor canini, si apoi, cand descopera ca acesti dinti sunt mult mai similari ierbivorelor decat carnivorelor, si care deci indica faptul ca suntem construiti pentru a consuma legume – dintr-o data tipul de dinti nu mai este chiar asa de important..
Altii au sustinut ca pradatorii au ochii in fata pentru vedere binoculara, in timp ce animalele ce intra in categoria prada au ochii pe parti, indicand astfel ca intram in categoria animalelor de prada. Ei ignora faptul ca animalele carora le semanam cel mai mult – celelalte primate- au ochii in fata, si aproape in exclusivitate sunt vegetariene. Este important sa va reamintiti ce am spus la inceputul acestui articol: exista cu siguranta dovezi ce sustin ambele puncte de vedere, dar cele mai multe dovezi indica in mod evident ca suntem construiti pentru a manca aproape exclusiv plante.
Daca ar fi carnea atat de buna pentru noi, nu ne-ar omori
Dovezile medicale sunt impresionante şi de necontestat: Cu cat consumam mai multe alimente pe baza de carne, cu atat dezvoltam mai multe boli de inima, cancer, diabet şi alte boli degenerative. Şi acest lucru a fost dovedit dincolo de orice indoiala. Daca ar fi fost natural consumul acestor produse, atunci nu ne-ar fi omorat. Faptul ca sanatatea poate fi recapatata renunţand la carne şi produse lactate este o dovada puternica a faptului ca nu ar trebui sa consumam deloc acele produse.
Dean Ornish, M.D. a fost primul care a dovedit ca bolile de inima pot fi vindecate şi a facut acest lucru alimentand pacienţii cu produse vegetale. John McDougall, M.D. a scris de asemenea nenumarate articole despre cum provoaca boli produsele pe baza de carne, şi faptul ca işi pot recapata sanatatea consumand produse vegetale. T. Colin Campbell, este cel care a supervizat studiul masiv al relaţiei dintre alimentaţie şi boala numit „the China Study”, şi numit de New York Times "marele premiu al epidemologiei". Concluziile lui sunt aceleaşi cu ale altor experţi: nu suntem construiţi sa mancam carne, intrucat ne imbolnavim atunci cand o facem . Şi, aşa cum menţionam mai devreme, populaţia de Maasai din Kenya, care inca mananca mult vanat, are cea mai mica speranţa de viaţa.(Fuhrman)
Vegan bodybuilders shatter the myth that vegans are skinny and malnourished.
Rezultatele oamenilor ce au o alimentaţie vegetariana
Nu numai ca vegetarienii şi veganii reuşesc cu uşurinţa sa işi construiasca masa musculara, foarte des sunt extraordinari atleţi, caştigatori ai medaliilor olimpice de aur şi campionatelor mondiale. De fapt, unii din cei mai faimoşi bodybuilderi din lume sunt vegetarieni. Iata o lista scurta a atleţilor vegetarieni şi vegani.
Vegani
• Kenneth G. Williams (bodybuilder), locul 3 la 2004 Natural Olympia
• Bill Mannetti (powerlifter) locul 1, Connecticut State Powerlifting Championship
• Robert Cheeke (bodybuilder)
• Joy Bush (powerlifter) locul 1, Connecticut State Powerlifting Championship
• Jon Hinds (bodybuilder, trainer personal)
• Charlie Abel (bodybuilder)
• Mike Mahler (antrenor)"faptul ca am devenit vegan a avut un efect profund asupra training-ului meu...depaşesc acum 143 kg la banca de presa...şi am pus 4,5 kg de fibre in doar cateva luni.”
• Mac Danzig (arte marţiale) recordul MMA 19-7-1 (in 4-2010)
• Tony Gonzalez (finala Atlanta Falcons)
• Scott Jurek (maratonist ) 7 trofee consecutive la Maratonul de 100 mile al Ţarilor Vestice şi numeroase ale recoduri si locuri de top
• Tim VanOrden (alergator) Numeroase concursuri finalizate pe locul 1
• Ruth Heidrich, (triatleta şi maratonista). Peste 900 de trofee şi alte recorduri doborate. Considerata Una din cele 10 Femei in Forma din America de Nord.
• Dave Scott (triatlet) Campionul de Fier de şase ori
• Brendan Brazier (triatlet). A caştigat Campionatul Naţional de Ultra Maraton de 50 km.
• Carl Lewis (track) Numeroase medalii de aur (2 ca şi vegan)
• Salim Stoudamire (basketball). Atlanta Hawks
• Christine Vardaros (ciclism)
Vegetarieni
• Bill Pearl (bodybuilder) Mr. Universe (de 3 ori), Cel mai bun body Builder mondial, Mr. America, Mr. California, şi multe Galerii ale Celebritaţilor
• Roy Hilligenn (bodybuilder) Mr. South Africa (4x), Mr. America, halterofil olimpic
• Ricky Williams (football) Miami Dolphins
Cercetarile comparative pe atleţi vegetarieni vs. nevegetarieni sunt puţine, insa cele existente nu au indicat vreun beneficiu clar al evoluţiei activitaţii celor ce consuma carne. (citiţi şi celalalt articol despre Proteine şi Putere).
Sumar
• Anatomia umana este mult mai asemanatoare ierbivorelor decat carnivorelor.
• Oamenii sunt omnivori in sensul ca putem manca carne (ceea ce este la indemana din punct de vedere al supravieţuirii), dar nu este prima alegere a corpului nostru.
• Consumul de carne cu certitudine determina dezvoltarea bolilor de inima, cancerul, osteoporoza, şi toate celelalte boli degenerative majore – opusul alimentaţiei pe baza de plante.
• Susţinand un contra-argument nu va invalida ca prin farmec toate celelalte dovezi, in momemtul in care este afirmat.
Şi nu este nevoie sa ne certam pe tema aceasta. Daca simţiţi altfel, sa fim de acord ca suntem in dezacord. Am primit o tona de mailuri pe aceasta tema, niciunul stralucitor, cele mai multe cu multe greşeli, şi pur şi simplu nu am nici dorinţa şi nici timpul sa discut cu toţi ce sunt in dezacord cu mine. Daca aş face asta, ar trebui sa o fac tot timpul.
Şi credeţi-ma, am ascultat şi auzit toate argumentele. (de fapt nu am mai auzit vreun argument nou de aproximativ 19 ani). Daca simţiţi ca abordarea voastra este atat de puternica incat vreţi sa o faceţi cunoscuta, atunci aţi putea face ceea ce am facut şi eu: va creaţi propria pagina pe internet prin care va veţi face cunoscute ideile. Puteţi avea incredere ca nu va voi scrie, contrazicand ceea ce susţineţi.
Va mulţumesc pentru lectura
-MBJ
(Google picks the ads, not me.)
________________________________________
Subiecte similare
Mai multe despre cum favorizeaza fiziologia umana alimentaţia pe baza de plante:
• Carnea in alimentaţia umana , by John McDougall, M.D.
• Anatomia Comparativa a Hranirii, Milton R. Mills, M.D.
• GoVeg
Ce a determinat dezvoltarea creierului uman?
Unii au susţinut ca introducerea timpurie a carnii in alimentaţia umana a produs saltul evolutiv, oferindu-ne o inteligenţa excepţionala. (Pacat ca nu a determinat carnea acelaşi lucru şi in cazul carnivorelor, de exemplu in cazul lupilor sau leilor, nu? Ei au ramas cu acelaşi creier mic.)
Este o teorie interesanta, insa, in afara de faptul ca este pur şi simplu o conjunctura imposibil de dovedit, ceea ce este şi mai important este ca nu putea fi mai irelevant pentru susţinerea articolului meu. Chiar daca introducerea unor cantitaţi mici de carne in alimentaţia oamenilor s-a dovedit o sclipire in evoluţie, este complet diferit de ceea ce este corpul uman construit pentru a consuma.
Aşa cum am explicat mai sus, anatomia noastra este construita pentru a consuma aproape exclusiv plante, şi fiecare nou studiu arata ca cu cat mancam mai multa carne, cu atat suntem mai bolnavi.
Aceasta afirmaţie, de asemenea, nu face foarte mult sens. Principalul carburant pentru creierul nostru este glucoza, o forma de carbohidrat. Iar carnea este 100% lipsita de carbohidraţi. Astfel, ar trebui sa credem ca ceea ce ne-a alimentat dezvoltarea creierului este un aliment pe care creierul nostru nici macar nu il poate folosi?
De fapt, s-a construit un argument exact opus acestuia: tocmai alimentatia pe baza de plante este responsabila de acest salt evolutiv. De exemplu: ”dezvoltarea unei mai bune memorari a locatiei exacte in care se afla copacii preferati, a celei mai scurte rute dintre ele si a unui orar al perioadelor in care copacii fac fructe, este in mod cert in favoarea supravietuirii. (Grande & Leckie).
Dl. T.A. ce a urmat cursul meu despre nutritie, dupa ce si-a luat doctoratul, a scris o carte in care sustine faptul ca saltul evolutiv a fost facut in momentul in care omul a inceput sa gateasca plantele cu amidon precum cartofii, in loc sa le mai consume crude. Iata un extras dintr-un articol al cercetarilor de la Universitatea din California:
Cercetarile pe genetica indica faptul ca abilitatea noastra de a digera produsele cu amidon precum cartoful este o explicatie a succesului nostru pe planeta. Raportul asupra geneticii naturii indica faptul ca, spre deosebire de primate, oamenii au mai multe copii ale unei gene capabile sa sparga amidonul bogat in calorii.
Si tocmai aceste extra- calorii sunt esentiale pentru alimentarea unui creier mai mare precum cel uman, afirma autorii de la Universitatea din California Santa Cruz.
Initial, expertii se intrebau daca raspunsul este carnea din alimentatie. Dr. Nathaniel Dominy si colegii lui considera acest raspuns ca fiind improbabil.
"Daca ne uitam la vanatorii – culegatori moderni, constatam ca si pentru ei carnea reprezinta o parte mica din alimentatie. Daca ne gandim ca acum doua spre patru milioane de ani, un animal biped neindemanatic, cu un creier mic putea obtine carne intr-un mod eficient, chiar si cautand in gunoie, atunci acest lucru chiar nu are logica.”
Desigur, este mai mult o conjunctura ca si ideea ca suntem isteti din cauza consumului de carne. Insa existenta acetor opinii contrare ale expertilor ne ajuta sa intelegem faptul ca aceasta idee ca suntem isteti intrucat consumam carne nu este impartasita de toti.
SCIENTIFIC PROOF that HUMANS are NATURAL HERBIVORES
Planetary healing from the ground up
PLANT or ANIMAL based foods?
http://agnvegglobal.blogspot.com/2012/01/plant-or-animal-based-foods.html
